Strategia se axează pe trei obiective transversale, și anume gestionarea schimbărilor generate de tranziția verde, digitală și demografică, precum și a schimbărilor din mediul de lucru tradițional, îmbunătățirea prevenirii accidentelor și a bolilor și creșterea gradului de pregătire pentru eventuale crize viitoare.

În ultimele decenii, s-au înregistrat progrese – de exemplu, accidentele mortale la locul de muncă în UE au scăzut cu aproximativ 70 % în perioada 1994-2018 – dar mai rămân încă multe de făcut. În ciuda acestor progrese, în UE-27 s-au înregistrat peste 3 300 de accidente mortale și 3,1 milioane de accidente nemortale în 2018. Peste 200 000 de lucrători mor în fiecare an din cauza bolilor profesionale.

Cadrul actualizat va contribui la mobilizarea instituțiilor UE, a statelor membre și a partenerilor sociali în jurul unor priorități comune în materie de protecție a lucrătorilor. Acțiunile sale vor contribui, de asemenea, la reducerea costurilor asistenței medicale și vor ajuta întreprinderile, inclusiv IMM-urile, să devină mai productive, mai competitive și mai sustenabile.

Cadrul strategic se axează pe trei obiective-cheie pentru următorii ani:

1. Anticiparea și gestionarea schimbărilor din noua lume a muncii: pentru a asigura locuri de muncă sigure și sănătoase în timpul tranziției digitale, verzi și demografice, Comisia va revizui Directiva privind locurile de muncă și Directiva privind lucrul la monitor și va actualiza limitele de protecție pentru azbest și plumb.

Comisia Europeană va pregăti o inițiativă la nivelul UE privind sănătatea mintală la locul de muncă, în care va evalua problemele emergente legate de sănătatea mintală a lucrătorilor și va prezenta orientări pentru măsurile care vor fi luate.

2. Îmbunătățirea prevenirii bolilor profesionale și a accidentelor de muncă: acest cadru strategic va promova o abordare de tip „viziune zero” în vederea eliminării deceselor profesionale în UE. De asemenea, Comisia va actualiza normele UE privind substanțele chimice periculoase, în vederea combaterii cancerului, a bolilor sistemului reproducător și a bolilor respiratorii.

3. Creșterea gradului de pregătire pentru posibile amenințări viitoare la adresa sănătății: pe baza învățămintelor desprinse din pandemia actuală, Comisia va elabora proceduri de urgență și orientări pentru implementarea, punerea în aplicare și monitorizarea rapidă a măsurilor în cazul unor potențiale crize sanitare viitoare, în strânsă cooperare cu actorii din domeniul sănătății publice.

Acțiunile incluse în cadrul strategic vor fi puse în aplicare prin:

- un dialog social puternic,

- un proces consolidat de elaborare a politicilor pe baza datelor concrete, 

- o mai bună aplicare și monitorizare a legislației UE existente,

- campanii de sensibilizare,

- mobilizarea de fonduri pentru a investi în securitatea și sănătatea în muncă, inclusiv din fonduri ale UE, cum ar fi Mecanismul de redresare și reziliență și fondurile politicii de coeziune.

De asemenea, CE invită statele membre să își actualizeze strategiile naționale în materie de securitate și sănătate în muncă pentru a se asigura că noile măsuri sunt aplicate la locul de muncă. Dincolo de frontierele UE, Comisia va continua, de asemenea, să joace un rol de lider în promovarea unor standarde ridicate de securitate și sănătate în muncă la nivel mondial.