În loc să combată dezinformarea cu privire la migranți, profesioniștii în comunicare și factorii de decizie ar trebui să promoveze mesaje alternative pentru a minimiza rolul celor care seamănă frica, arată un studiu publicat recent.

Într-o lucrare care a analizat aproape 1.500 de articole de știri care au determinat implicare din partea publicului în Germania, Italia, Spania și Republica Cehă, publicate între primăvara 2019 și iulie 2020, cercetătorii au descoperit că, în loc să demaște informațiile false, distorsionate, scoase de context sau imposibil de verificat, „obiectivul ar trebui să fie, în schimb, dezvoltarea unui „vaccin” pentru dezinformare, care să promoveze dezvoltarea de „anticorpi ”.

Potrivit autorilor, „acest lucru poate fi realizat doar prin eliminarea cauzelor profunde pentru cei care recurg la dezinformare, în egală măsură cu promovarea unui discurs politic echilibrat.

Studiul sugerează că aceste mesaje alternative ar trebui direcționate către persoanele din categoria de mijloc, mai flexibilă, care nu are deja convingeri în nicio extremă și care, așa cum sugerează cercetări anterioare, formează majoritatea populației din țările cu venituri ridicate. În același timp, studiile realizate anterior sugerează că atitudinile cu privire la migrație tind să rămână stabile și este greu ca un nou tip de discurs să ocupe spațiul public.

Cu toate acestea, atitudinile tinerilor, care se formează la o vârstă fragedă, sunt încă maleabile și pot fi influențate. „E de așteptat ca mass-media de astăzi, felul în care acestea arată, să influențeze abia peste 10, 15 ani generațiile care sunt astăzi expuse la mesajele lor. De aceea, este urgent să găsim soluții acum, atât din perspectiva comunicațiilor, cât și, cel mai important, și din perspectiva elaborării politicilor politice ”, a spus Alberto-Horst Neidhardt.

Mijloacele de comunicare în masă au un rol cheie, nu doar din perspectiva mesajului alternativ, dar și pentru că acestea pot fi purtătoare ale dezinformării. 15-25% dintre cele mai populare articole de dezinformare analizate de cercetători au apărut în publicațiile centrale. Textele dezinformărilor prezintă adesea posibilele atitudini față de migrație ca o alegere binară, alb/negru – cineva fie se opune vehement, fie dorește să deschidă larg porțile. „Realitatea este că avem o gamă de opțiuni disponibile, iar faptul că există această polarizare face mai greu să ajungem la un compromis și să realizăm politici mai ușor de gestionat și mai durabile în acest domeniu, precum și în altele”, a declarat Neidhardt pentru EURACTIV.

„Lecția pentru mass-media constă în accea că există în mod categoric o cerere pentru relatarea în mod rezonabil obiectivă, precisă, care nu trebuie să încerce să convingă oamenii că migrația este un lucru grozav, că este minunată și că nu există probleme, întrucât această abordare ar fi contraproductivă ”, a precizat co-autorul studiului, Paul Butcher. „Dar ceea ce fiecare poate face este să încerce să reformuleze dezbaterea fără a cădea în plasa dezinformărilor care urmăresc să creeze diviziune și care se bazează pe cifre înșelătoare sau pe informații distorsionate”, a adăugat el. Pe lângă grupurile de presă conservatoare, care sunt mai predispuse să prezinte problemele de migrație într-o lumină negativă, cele care folosesc un ton mai senzaționalist sunt de asemenea canale pentru dezinformare.

„Se pare că există cazuri în care un anumit tip de afirmație apare mai întâi într-o situație marginală și este preluată ulterior de mass-media centrale”, potrivit lui Butcher, care a descris relația dintre mass-media și opinia publică ca înscriindu-se într-un cerc vicios.

„Dacă mass-media cred că atrag mai multă audiență cu pozițiile sau articolele anti-migranție, atunci este mai probabil să scrie mai mult în această cheie. Iar aceasta îi va face pe oameni și mai ostili față de migrație.”

„Actorii pieței mass-media ar trebui să fie foarte atenți în a nu contribui la creșterea vizibilității pentru discursul care dezinformează”, a spus Neidhardt. Între timp, cei care urmărescă să dezinformeze împing migrația în discursul public legând-o de îngrijorări existente, de exemplu, spunând despre migranți și despre solicitanții de azil că transmit COVID-19. Potrivit lui Neidhardt, „deseori actorii dezinformării încearcă să abată atenția de la probleme concrete și să dea vina pe migranți pentru tot ceea ce nu funcționează în societate”.

„Există un apetit pentru redactări mai echilibrate, care, desigur, nu încearcă să minimizeze preocupările [cu privire la migrație și] nu încearcă să minimizeze ceea ce pune cu adevărat probleme, dar în același timp fără să forțelze o legătură între problemele curente și migrație.” "Este necesar să existe o politică eficientă pentru a rezolva cu adevărat acele cazuri, îngrijorări care fac dezinformarea atractivă", a adăugat Butcher.

Studiul sugerează că mesajul general sau „metanarativul” ar trebui să fie suficient de larg pentru a susține mesajele individuale localizate care caută un „punct de intrare” în care mesagerul și publicul lor împărtășesc un punct comun.

Un exemplu de campanie de succes folosind astfel de puncte de intrare a fost realizat în Austria Superioară, în care persoanele cu istoric migrator se fotografiau alături de compatrioții albi, și unii, și alții purtând uniforme ale lucrătorilor de serviciu, precum pompierii. O astfel de abordare, spun cercetătorii, vorbește cetățenilor care apreciază sigurnața și acordă mai multă credibilitate autorității, prezentând simultan contribuția valoroasă pe care migranții o aduc societății.

Noile orientări ale Comisiei Europene, publicate marți (24 noiembrie), privind integrarea migranților, menționează în mod specific că este important să fie combătută portretizarea distorsionată a vieții migranților.

„Colaborarea cu reprezentanții mass-media, instituțiile de învățământ, precum și organizațiile societății civile este esențială pentru a informa mai bine cetățenii din UE cu privire la realitățile migrației și integrării”, se arată în document. Comisia urmează să publice Planul de acțiune pentru democrație miercurea viitoare (2 decembrie); documentul încearcă să promoveze un ecosistem digital rezistent la dezinformare și să includă mai mult sprijin pentru presă și pentru alfabetizarea media.

[editat în limba engleză de Benjamin Fox, traducerea și adaptarea în limba română EURACTIV.ro]