SUPLIMENT FARMAÎn piața de 2,7 miliarde euro a medicamentelor, o cincime din bani provin din exporturi paralele
Prețurile mici la medicamente pe care autoritățile române le-au impus producătorilor încurajează firmele care practică „exporturi paralele” – un comerț desfășurat perfect legal în spațiul european, deși considerat lipsit de etică de o parte a pieței.
Pe de altă parte, România deține și un alt record în domeniu: o listă de substanțe blocate la export, astfel încât piața să nu se confrunte cu o nouă criză a medicamentelor, similară cu cea a citostaticelor de acum câțiva ani.
Prinse între oportunitate și piedică, exporturile paralele au reprezentat anul trecut aproximativ o cincime din piață – circa 600 de milioane de euro au obținut companiile românești cu această activitate din revânzarea medicamentelor pe piețe precum Danemarca, Polonia sau Germania.
Totalul vânzărilor de medicamente pe plan local a fost de aproape 2,7 miliarde de euro în 2014, iar România este, de mai multă vreme, un importator net – majoritatea produselor sunt aduse din afară, în timp ce producția autohtonă de medicamente a ajuns să reprezinte sub o treime din vânzări.
Prin urmare, companiile de export paralel sunt cele care preiau medicamente de import, care vin în România cu cel mai mic preț din 12 state europene, și le redirecționează către alte state în care există cerere, obținând profit.
„Am avut un produs al cărui preț în România era puțin peste 2 euro cutia și care era revândut în afară cu 24 de euro”, spune managerul unei companii farmaceutice ale cărei produse s-au regăsit pe listele exportatorilor.
Cele mai multe cereri au fost, anul trecut, pentru medicamente destinate afecțiunilor cardio-vasculare, pentru sistemul nervos central și pentru cel respirator, dar și anticoncepționale, conform datelor Agenției Naționale a Medicamentului.
Potrivit companiilor care practică acest tip de comerț, sunt în total circa 200 de produse interesante pentru export, iar aproape toate sunt medicamente inovative – așa-numitele „originale”.
Ele ar putea fi însă și mai multe dacă autoritățile nu ar prelungi în mod repetat lista medicamentelor care nu pot fi distribuite în afara României – 41 de medicamente oncologice, antidiabetice, pentru tratamentul hepatitei cronice etc. Ministerul Sănătății a introdus suspendarea temporară a acestora în 2013, iar de atunci a extins această prevedere în mai multe rânduri.
Reprezentanții firmelor din domeniu susțin că suntem singura țară din UE în care se aplică această restricție. La începutul acestui an, Curtea Constituțională din Bulgaria a respins o solicitare de blocare a exporturilor paralele de medicamente, considerând că o astfel de măsură ar contraveni principiilor tratamentului egal al jucătorilor din piață. Instanța a apreciat că este neclar ce înseamnă „insuficiență” și „lipsă temporară de stoc” de medicamente, termeni similari celor folosiți și în România în justificările pentru prelungirile repetate ale suspendării. Acestora li se adaugă argumentul că Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale (ANMDM) consideră că distribuția medicamentelor în afara României reprezintă „un fenomen de amploare”.
Articol apărut în cadrul suplimentului "Distribuția produselor farmaceutice în România și Uniunea Europeană", susținut de The European Association of Euro-Pharmaceutical Companies (EAEPC).
Comentarii