Siegfried Mureșan este un eurodeputat român din partea Grupului PPE în Parlamentul European și membru al Partidului Național Liberal. Din ianuarie 2015 deține funcția de purtător de cuvânt al Partidului Popular European. Este vicepreședinte al Comisiei pentru bugete din Parlamentul European și membru al Delegației la Comitetul parlamentar de asociere UE - Moldova.

A fost desemnat negociator-șef al Parlamentului European pentru Bugetul UE din 2018 în valoare de 160,1 miliarde de euro. Din această poziție, a obținut creșterea alocărilor pentru plățile către Politica de Coeziune din Bugetul UE 2018, finanțarea Programului destinat tinerilor de 18 ani „Discover EU” și alocări mai mari pentru țările din Vecinătatea estică și sudică, inclusiv Republica Moldova.

Prin Acordul de Asociere semnat în 2014, Republica Moldova și-a consolidat legăturile politice și economice cu UE, stabilind un plan de reforme în domenii vitale pentru buna guvernare și dezvoltare economică și consolidând cooperarea în mai multe sectoare. Prin semnarea acordului, Republica Moldova s-a angajat să implementeze reforme interne pe baza legislației și practicilor UE, beneficiind în schimb de sprijin substanțial din partea Uniunii Europene.

Comerț bilateral:

• În 2017, comerțul bilateral total dintre UE și Republica Moldova a crescut cu 18% - 4 miliarde euro. Importurile Uniunii Europene din Republica Moldova au crescut cu 23% în 2017, la valoarea de 1,6 miliarde de euro. Uniunea Europeană este primul partener comercial al Republicii Moldova și primul investitor din țară, reprezentând peste 55% din totalul comerțului.
• Zona de liber schimb aprofundată și cuprinzătoare (ZLSAC) oferă Republicii Moldova un acces privilegiat pentru bunuri și servicii pe piața UE.  În general, dacă reformele sunt finalizate, este așteptat ca ZLSAC să sporească PIB-ul Republicii Moldova cu 5,4% anual. (Conform datelor Băncii Mondiale, PIB-ul Republicii Moldova a crescut cu 4,5% în 2017).

Asistența financiară și investiții

• UE este investitorul principal in RepublicaMoldova și se estimează că proiectele sale de cooperare au creat 20.000 de locuri de muncă în Republica Moldova.
• Începând cu anul 2007 și până astăzi, RepublicaMoldova a primit un ajutor din partea UE în valoare de 782 de milioane de euro. Acesta reprezintă 37 EUR pe cap de locuitor anual.
• Uniunea Europeană a planificat asistența financiară pentru Republica Moldova în perioada 2017-2020 în vederea creșterii impactului acesteia, consolidării vizibilității europene și aducerii de beneficii suplimentare cetățenilor. Noua programare multianuală a UE 2017-2020 (Cadrul de sprijin unic) a fost adoptată la 13 septembrie 2017 și va include 284-348 milioane de euro. Se va concentra pe dezvoltare economică, guvernare, conectivitate și relații sociale.

Câteva exemple de rezultate tangibile ale asistenței UE pentru cetățenii Republicii Moldova includ:

- Noi infrastructuri de alimentare cu apă potabilă au fost construite în Nisporeni, Vărzărești și Grozești. Ca rezultat, aprox 15700 de persoane au acces la apă potabilă.

- Îmbunătățirea transportului public la Chișinău și Bălți a fost finanțată de UE.

- Mai mult de 350 de cetățeni ai Republicii Moldova care trăiesc în diasporă și care doresc să se întoarcă au primit stimulente financiare pentru a-și completa propriile investiții în Republica Moldova.

- Au fost înființate noi întreprinderi în domeniul biomasei și au fost create peste 400 de noi locuri de muncă în diferite comunități.

Regimul fără vize

• Începând cu 28 aprilie 2014, cetățenii Republicii Moldova cu pașaport biometric au avut posibilitatea de a călători în spațiul Schengen fără viză. În perioada aprilie 2014 - aprilie 2018, mai mult de 1,4 milioane de cetățeni ai Republicii Moldova au beneficiat de regimul fără vize.

Aderarea României la UE a contribuit la creșterea schimburilor comerciale cu partenerii europeni, impulsionarea investițiilor străine directe și stimularea antreprenoriatului. Perioada 2007 - 2016 a fost caracterizată de o dezvoltare economică și socială semnificativă, tradusă in următoarele cifre:

Produsul intern brut aproape ca s-a dublat in 10 ani, in ciuda crizei financiare și a datoriei suverane din Europa. Dacă ne referim la PIB/locuitor raportat la Puterea de Cumpărare Standard, România se apropie de 60% din PIB din media UE28, față de 43% în 2007.

Ponderea exporturilorde mărfuri intracomunitare s-a majorat cu 4,7%, de la 70,5% în 2006 la 75,2% în 2016, mai multe produse românești ajungând astfel pe piața europeană.

Rata de ocupare a populației din categoria de vârstă 20-64 ani s-a îmbunătățit ușor, ajungând la 66,8%, ceea ce situează România la o distanță de 3,2 % de ținta Strategiei Europa 2020.

Rata șomajuluicalculată conform criteriilor Biroului Internațional al Muncii estimată pentru 2016 este de 6%, una dintre cele mai mici din rândul statelor central și est-europene.

Influxul de investiții străine directe europene în domeniul întreprinderilor mici și mijlocii a fost una dintre premisele creșterii performanței economice a firmelor românești. În 2015, cifra de afaceri medie pe societate a ajuns la 1,8 milioane lei, în creștere cu 64% față de nivelul din 2006. Profitul brut pe total economie a crescut în aceeași perioadă cu circa 53%.

Creșterea veniturilor populației: Câștigul salarial mediu brut s-a majorat în 2016 cu 146% în termeni nominali față de 2006, iar în termeni reali dinamica a fost de 66%.

Ameliorarea indicatorilor de sărăcie și excluziune socială: Ponderea populației aflate în risc de sărăcie și excluziune socială s-a redus în comparație cu perioada de preaderare, însă rămâne în jurul valorii de 40%. Statisticile Eurostat menționează că, între 2008 și 2015, aproximativ 2 milioane persoane au ieșit din zona de risc de sărăcie și excluziune socială.

Fonduri europene: Dezvoltarea  economiei românești s-a datorat in mare măsură fondurilor europene, in special Fondurilor Structurale si de Coeziune, care au avut un efect net pozitiv asupra indicatorilor socio-economici menționați mai sus. Balanța netă a fluxurilor financiare dintre România și Uniunea Europeană la începutul anului 2018 a fost de 31 miliarde euro, in favoarea României.

Exemple concrete de proiecte finanțate cu fonduri europene:

• Construcția autostrăzii Nădlac-Arad;
• Modernizarea unor stații de cale ferată din România, printre care: Stațiile CF Giurgiu Oraș, Slobozia Veche Călărași Sud, Piatra Neamț, Botoșani, Vaslui, Brăila, Sfântu Gheorghe etc.
• Extinderea și modernizarea sistemelor de apă și apă uzată;
• „Protecția și reabilitarea părții sudice a litoralului românesc al Mării Negre în zona municipiului Constanța și zona Eforie Nord”;
• 3 milioane de locuitori ai mediului rural au fost beneficiari de proiecte de infrastructură, de renovare și dezvoltare a satelor;
• 48 321 fermieri au participat la activități de formare profesională prin Măsura 111.
• 4 143 km drumuri comunale au fost modernizate prin Măsura 322 „Renovarea, dezvoltarea satelor, îmbunătățirea serviciilor de bază pentru economia și populația rurală și punerea în valoare a moștenirii rurale.