Mai mulți eurodeputați români au comentat decizia instanței de a nu redeschide dosarul 10 august, unii susținând că trebuie mers la CEDO. Și societatea civilă se pronunță pentru un astfel de demers.
Comunitatea Declic a pregătit un elefant vopsit în roz pe care îl va duce luni, la împlinirea a doi ani de la reprimarea violentă a protestului din Piața Victoriei, la toate instituțiile implicate în anchetă.
Grupul de acțiune civică Diaspora pentru România, organizatorul ''Mitingului Diasporei'' din 10 august 2019, organizează luni ”o comemorare” a victimelor protestelor de acum doi ani.
Curtea de Apel București a amânat luni, din nou, cererea DIICOT de redeschidere a anchetei împotriva șefilor Jandarmeriei în dosarul ”10 august”. Dosarul a fost mutat la Tribunalul București.
Prim-ministrul Ludovic Orban salută decizia conducerii DIICOT de infirmare a clasării Dosarului 10 august și consideră că adevărul despre incidentele din 10 august trebuie stabilit în justiție.
Procurorul șef al DIICOT, Giorgiana Hosu, a infirmat parțial marți soluția de clasare a dosarului „10 august” și a dispus redeschiderea urmăririi penale în cazul foștilor șefi din Jandarmerie.
Peste 57.000 de cetățeni au semnat petiția lansată de Comunitatea Declic și îi solicită Procurorului General al României, Gabriela Scutea, redeschiderea dosarului 10 august.
Președintele Klaus Iohannis a declarat că are încredere în justiția română, dar a precizat că, în dosarul privind violențele din 10 august, e de dorit "o clarificare mai profundă".
"Suntem consternați și încă procesăm ceea ce s-a întâmplat", spune procurorul militar Bogdan Pîrlog, cel care a deschis dosarul privind protestele din 10 august 2018, despre decizia DIICOT de clasare parțială a dosarului.
Obișnuiți cu stilul său neconvențional, nu trebuie să fie de mirare că președintele argentinian Javier Milei, după o zi intensă plină de întâlniri s-a lăsat dus de val la un post de televiziune din Italia, relatează RAI News.
Uniunea Europeană nu pregătește un „pașaport de carbon” sau alte inițiative prin care să restricționeze libertatea de mișcare a cetățenilor, așa cum s-a vehiculat pe site-uri și publicații din România și din Republica Moldova.
Propaganda pro-Kremlin pe Facebook se manifestă și prin comentarii identice puse de un număr limitat de utilizatori, așa-zișii "troli”, conform global-focus.eu.