Guvernul a aprobat joi o Ordonanță de urgență a Guvernului privind unele măsuri pentru susținerea activității a 5 aeroporturi regionale, pentru compensarea pierderilor înregistrate ca urmare a pandemiei COVID-19, în perioada martie-iunie 2020.
Guvernul alocă 25 de milioane de lei din Fondul de rezervă pentru realizarea obiectivului de investiții „Aeroport Internațional Brașov”, potrivit unei Hotărâri adoptate joi seară.
Guvernul a aprobat un Memorandum pentru acordarea unor ajutoare de stat aeroporturilor regionale cu un trafic situat între 200.000 – 3.000.000 pasageri/an, aflate în subordinea unor județe, pentru pierderile înregistrate ca urmare a pandemiei.
Comisia Europeană a aprobat o schemă de ajutor de stat de un milion de euro pentru companiile aeriene care încep sau își reiau operațiunile pe aeroportul din Oradea după epidemia de coronavirus.
Comisia Europeană a aprobat marți o schemă pentru România, în valoare de un milion de euro, destinată companiilor aeriene care își reiau sau încep zborurile către și de pe Aeroportul Oradea.
Ministrul demis al Transporturilor s-a întâlnit cu toți factorii implicați în realizarea obiectivelor de infrastructură necesare desfășurării Euro 2020, Lucian Bode dând asigurări că România își va respecta angajamentele.
Ministrul Economiei, Niculae Bădălău, anunță că o firmă din Emiratele Arabe Unite și Guvernul României vor construi au aeroport privat în Giurgiu, însă locația este, deocamdată, confidențială.
Comisarul european Corina Crețu a aprobat miercuri alocarea a peste 517 milioane de euro pentru construcția liniei de metro 6 (1 Mai-Tokyo), în cadrul Programului Operațional Infrastructură Mare.
Premierul Viorica Dăncilă s-a întâlnit marți cu președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, pe Aeroportul Băneasa, înainte ca acesta să plece din România.
După ce a insistat să se întâlnească cu Juncker, Viorica Dăncilă a ratat întâlnirea cu șeful CE, care ar fi trebuit să aibă loc pe Aeroportul Băneasa, luni, la ora 18:00. Guvernul susține că aeronava a ajuns mai devreme și dă vina pe SPP.
Din motive ostensibile, schimburile economice ale României cu Japonia, precedente celui de-al Doilea Război Mondial au fost ignorate de istorici, până în ultimul deceniu al veacului trecut, scrie dr Radu Șerban.
Cât de digitale vor fi investițiile în agricultură și în dezvoltarea rurală în ultimii ani? O înrebare la care condițiile pandemiei par să forțeze acțiunea urgentă. O întrebare la care Comisia Europeană răspunde și prin finanțări concrete.