Presa rusă reflectă pe larg victoria candidatului pro-rus la alegerile prezidențiale din Republica Moldova și Bulgaria. Rușii îi amintesc lui Igor Dodon că a promis vizitarea Rusiei în prima sa ieșire externă după ce va prelua funcția de președinte.
Într-un amplu interviu acordat în exclusivitate colegilor de la Report.md, Maia Sandu a spus că mizează în această campanie pe inteligența oamenilor în a distinge adevărul de minciună și pe determinarea lor de o ajuta să scoată țara din captivitate.
Lupta pentru fotoliul de președinte al Republicii Moldova se apropie de final. Duminică, moldovenii își aleg șeful statului prin vot direct, după ce au fost lipsiți de acest drept timp de 16 ani, scrie report.md.
Turul doi al alegerilor prezidențiale din Republica Moldova este inevitabil. Moldovenii ar avea de ales între candidatul pro-rus, socialistul Igor Dodon, și candidatul anti-sistem, pro-european, Maia Sandu, liderul Partidului Acțiune și Solidaritate.
Parlamentarii din Republica Moldova au votat joi, în lectură finală, proiectul de lege privind modificarea și completarea Codului electoral, relatează Unimedia. În toamnă, moldovenii își vor alege, din nou, președintele prin vot direct.
Socialistul pro-rus Igor Dodon s-ar clasa pe primul loc, cu 32,1%, dacă duminică ar avea loc alegeri directe pentru funcția de președinte al R. Moldova. Pro-europeana Maia Sandu ar obține 17,4%, potrivit unui sondaj citat de Report.md.
Cetățenii din Republica Moldova își vor alege președintele țării pe 30 octombrie 2016, conform unui proiect de lege votat vineri în Parlament. Partidele de opoziție nu au fost de acord cu acest lucru.
Președintele R. Moldova urmează să fie ales prin vot direct, de către cetățeni, potrivit unei decizii a Curții Constituționale, în urma unei sesizări a unor deputați PLDM.
Majoritatea parlamentară este gata să examineze chiar în primele ședințe plenare din sesiunea de primăvară o inițiativă de desfășurare a referendumului cu privire la alegerea directă a președintelui, a anunțat, vineri, președintele Parlamentului.
Din motive ostensibile, schimburile economice ale României cu Japonia, precedente celui de-al Doilea Război Mondial au fost ignorate de istorici, până în ultimul deceniu al veacului trecut, scrie dr Radu Șerban.
Cât de digitale vor fi investițiile în agricultură și în dezvoltarea rurală în ultimii ani? O înrebare la care condițiile pandemiei par să forțeze acțiunea urgentă. O întrebare la care Comisia Europeană răspunde și prin finanțări concrete.