Articole despre Balcanii de Vest

Prestația slabă a UE în Balcanii de Vest de-a lungul ultimului deceniu e de rău augur pentru viitorul extinderii. Amintindu-ne succesul din 2004, a venit vremea să ne amintim și că UE era pregătită cândva să accepte o mare parte a continentului.

Așteptatul summit al UE din această săptămână are potențialul de a deveni cel mai important din istoria recentă a blocului comunitar.

Ambasadorul SUA în Bosnia și Herțegovina, Michael Murphy, a declarat că SUA au introdus sancțiuni pe numele unor oficiali din Republica Srpska din cauza acțiunilor lor anti-Dayton, relatează RTS.

Extinderea UE până în 2030 e fezabilă, dar numai dacă candidații și blocul își „dublează eforturile”, a declarat comisarul pentru extindere Olivér Várhelyi pentru EURACTIV, adăugând că CE intenționează să facă ”propuneri substanțiale” în octombrie.

Premierul Marcel Ciolacu va participa luni, la Atena, la o reuniune de lucru a șefilor de stat și de Guvern din Sud-Estul Europei și Balcanii de Vest, organizată de prim-ministrul grec, Kyriakos Mitsotakis.

În total, 500 de militari turci vor fi dislocați în Kosovo, ca parte a KFOR. Erdogan a investit în Balcani multe visuri neo-otomane, comentează Naftemporiki.

Aproape 40 de operatori de telecomunicații din UE și Balcanii de Vest se angajează să îmbunătățească accesul la roaming-ul de date între cele două regiuni, cu sprijinul Consiliului de Cooperare Regională (CCR) și Comisiei Europene.

Planul european, respectiv planul franco-german de normalizare a relațiilor dintre Belgrad și Priștina, este noul cadru de negociere pentru rezolvarea problemei Kosovo a anunțat președintele Serbiei, Aleksandar Vucici.

Fostul șef al Agenției de Securitate a Armatei Serbiei, Momir Stojanovici, a apreciat că Serbia va suferi consecințe grave în urma deciziei SUA de a nu mai colabora cu Agenția de Securitate și Informații a Serbiei (BIA).

Ministrul sârb de externe, Ivica Dacici, a declarat că, în cazul unui vot, Kosovo are suficiente voturi pentru a fi primit în Consiliul Europei, având în vedere câte state membre i-au recunoscut independența.

Președintele Republicii Srpska, Milorad Dodik, a declarat că răspunsul comun al Serbiei și Republicii Srpska la presiunile împotriva poporului sârb din Kosovo și Bosnia și Herțegovina (BiH) trebuie să fie unitatea poporului sârb.

Minoritatea sârbă din nordul țării, susținută de Rusia, respinge independența Kosovo. În timpul unei izbucniri a acestui conflict latent au fost vizați chiar polițiștii din UE. Franța spune că este „foarte îngrijorată” de situație.