Secretarul de stat pentru afaceri europene din MAE german Michael Roth consideră că șefii de stat și de guvern au făcut un pas înainte în privința condiționării fondurilor europene de statul de drept.
Circa 30% din fondurile de 80 de miliarde de euro pe care România le va primi din viitorul buget pe termen lung și din instrumentul de relansare economică ale Uniunii Europene trebuie alocate pentru proiecte de mediu.
Plenul Parlamentului European a dezbătut joi bugetul multianual al UE și planul de redresare economică, după ce șefii de stat și de guvern au ajuns la un compromis marți dimineață. PE cere îmbunătățirea acordului pe buget pentru a-l aproba.
Premierul le-a cerut miniștrilor să stabilească până la sfârșitul lunii programele și tipurile de proiecte care pot fi finanțate prin fonduri europene.
Pentru a lua fonduri din pachetul Uniunii Europene pentru relansare economică post-pandemie, România trebuie să prezinte Comisiei Europene un plan de redresare și reziliență, care va fi ulterior aprobat de statele membre.
Președintele PE, David Sassoli, a comentat miercuri acordul privind bugetul UE și planul de relansare economică, exprimându-și nemulțumirea față de unele aspecte. Plenul Parlamentului European se reunește joi pentru a dezbate rezultatele summit-ului.
România nu are un istoric senzațional în materie de absorbție a fondurilor europene, dar tocmai a obținut aproape 80 de miliarde de euro pentru următorii șapte ani, de peste două ori mai mult decât în actualul exercițiu financiar.
România nu este, în prezent, în pericol să piardă fonduri în viitorul exercițiu financiar al Uniunii Europene din cauza nerespectării statului de drept, a declarat marți, pentru Agerpres, deputatul german Gunther Krichbaum (CDU).
Consiliul European a stabilit o legătură între respectarea statului de drept și acordarea fondurilor UE, dar liderii statelor membre au amânat definirea exactă a acestui mecanism pentru o dată ulterioară.
Eurodeputații PNL laudă acordul istoric la care a ajuns Consiliul European privind planul de relansare, notând că România va primi mai mulți bani decât în trecut de la UE, dar social-democratul Victor Negrescu susține că România iese mai prost.
Președintele Klaus Iohannis a anunțat marți dimineața, după patru zile și patru nopți de negocieri privind un acord privind bugetul multianual al UE și planul de redresare, că România va primi aproape 80 de miliarde de euro pentru proiecte europene.
Obișnuiți cu stilul său neconvențional, nu trebuie să fie de mirare că președintele argentinian Javier Milei, după o zi intensă plină de întâlniri s-a lăsat dus de val la un post de televiziune din Italia, relatează RAI News.
Uniunea Europeană nu pregătește un „pașaport de carbon” sau alte inițiative prin care să restricționeze libertatea de mișcare a cetățenilor, așa cum s-a vehiculat pe site-uri și publicații din România și din Republica Moldova.
Propaganda pro-Kremlin pe Facebook se manifestă și prin comentarii identice puse de un număr limitat de utilizatori, așa-zișii "troli”, conform global-focus.eu.