"Acasă" pentru ei s-a golit de conținut. Străini în propria lor țară, captivi între ISIS, regimuri dictatoriale, fanatism religios și prejudecățile țărilor către care au pornit, ei sunt oamenii rămași fără țară (the Uncountried).
Cum se compară România cu alte țări din Europa în ceea ce privește procesarea cererilor de azil? Care sunt provocările întâlnite de refugiații ajunși în România? Cine poate acționa ca o punte de legătură între refugiați și populația locală?
Partidul Popular European va adopta o serie de rezoluții la Congresul de săptamâna viitoare, prin care propune un nou mecanism privind acordarea azilului pentru refugiați, spune eurodeputatul Siegfried Mureșan.
Un frate a fugit în Turcia, doi în Liban, Mahmoud e singurul care a ajuns în Europa. A venit dintr-o tabără din Grecia, unde a completat câteva formulare pentru continuarea studiilor. În țara sa, a studiat engleza, la universitate.
Comunitatea sirienilor din România a crescut în ultimii ani din cauza conflictelor din țara lor. Le place România, au școala lor aici, dar abia așteaptă să se întoarcă acasă, chiar dacă acolo îi așteaptă doar ruinele caselor în care au locuit cândva.
Viața refugiaților blocați în Grecia nu este deloc ușoară. Încearcă să le-o mai îndulcească unii localnici, mișcați de disperarea celor care și-au părăsit locurile de baștină, pentru a înfrunta necunoscutul, în căutarea unei lumi mai bune.
Bărbatul suspectat că a condus camionul care a intrat în mulțime la un târg de Crăciun din capitala germană este de origine pakistaneză sau afgană și a venit în Germania pe ruta balcanică a refugiaților.
Autoritățile franceze au început luni dimineața evacuarea taberei de migranți de la Calais, acolo unde peste 7.000 de persoane locuiesc în condiții precare. Unii refuză să plece pentru că încă speră să ajungă în Marea Britanie.
Obișnuiți cu stilul său neconvențional, nu trebuie să fie de mirare că președintele argentinian Javier Milei, după o zi intensă plină de întâlniri s-a lăsat dus de val la un post de televiziune din Italia, relatează RAI News.
Uniunea Europeană nu pregătește un „pașaport de carbon” sau alte inițiative prin care să restricționeze libertatea de mișcare a cetățenilor, așa cum s-a vehiculat pe site-uri și publicații din România și din Republica Moldova.
Propaganda pro-Kremlin pe Facebook se manifestă și prin comentarii identice puse de un număr limitat de utilizatori, așa-zișii "troli”, conform global-focus.eu.