După Marea Britanie, și Statele Unite au luat decizia de a expulza diplomați ruși ca răspuns la atacul cu substanțe chimice pe teritoriul Marii Britanii. Și consultatul rus din Seattle a fost închis.
Conflictul diplomatic între cele două state, cauzat de otrăvirea fostului spion rus în Marea Britanie, a continuat și luni cu noi replici între oficialii britanici și ruși.
Premierul polonez a spu că evreii s-au numărat printre autorii Holocaustului, ceea ce l-a făcut pe omologul său israelian, Benjamin Netanyahu, să califice afirmațiile drept „scandaloase”.
Tensiunile dintre Statele Unite și Coreea de Nord au ajuns la cel mai serios schimb de amenințări de până acum, săptămâna aceasta, când Donald Trump s-a arătat dispus să facă orice pentru a-și apăra țara.
Rusia a protestat împotriva deciziei Bucureștiului de a interzice unui avion de linie pe ruta Moscova-Chișinău în care se afla vicepremierul rus Dmitri Rogozin să survoleze teritoriul României.
Ambasadorul Federaţiei Ruse în Republica
Moldova, Farit Muhametşin, a fost avertizat de Ministerul Afacerilor Externe şi
Integrării Europene (MAEIE) în legătură cu preconizatele manifestaţii
prilejuite de aniversarea a 25 de ani de la
Răbdarea Rusiei este pe terminate în ce privește tergiversarea de către Washington a rezolvării situației legate de sediile diplomatice ruse care au fost închise cu puțin timp înainte de a-și încheia mandatul de către fostul președinte Barack Obama.
Închiderea televiziunii Al-Jazeera, reducerea legăturilor cu Iranul și ruperea relațiilor cu grupările islamiste sunt printre lucrurile cerute administrației de la Doha de Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite, Egipt și Bahrein.
Cardurile de energie, care reprezintă un sprijin pentru plata facturilor la energie, urmează să fie distribuite de pe 1 februarie populației, iar începând cu 20 februarie oamenii își pot plăti facturile cu acestea.
Propaganda pro-Kremlin pe Facebook se manifestă și prin comentarii identice puse de un număr limitat de utilizatori, așa-zișii "troli”, conform global-focus.eu.
România a adoptat, în luna mai 2021, Strategia națională pentru prevenirea și combaterea antisemitismului, xenofobiei și radicalizării, însă până acum pașii făcuți pentru implementarea ei sunt timizi.