În 2022 aproximativ 70% din copiii de 10 ani din țările cu venituri mici și medii erau incapabili să citească și incapabili să înțeleagă o poveste simplă adecvată adecvată vârstei lor.
Comisia Europeană a adoptat miercuri prima Strategie cuprinzătoare a UE privind drepturile copilului, precum și o propunere de recomandare a Consiliului de instituire a unei garanții europene pentru copii.
În multe comunități din România abandonul școlar rămâne la cote ridicate, din cauza dificultăților economice și a unor probleme sociale greu de rezolvat. Cu sprijinul fondurilor de la UE, ONG-urile ajută statul să combată acest fenomen.
Deputatul AUR Ilie-Alin Coleșa a explicat marți, în plenul Camerei Deputaților, de ce se opune propunerii legislative privind inseminarea artificială umană și sporirea natalității.
Școlile s-au închis pe 11 martie 2020, câteva zile mai târziu fiind declanșată starea de urgență din cauza pandemiei. Pentru copiii fără acces la internet, acest an a însemnat 24 de săptămâni de școală pierdute.
Comunitățile de romi au suferit, în pandemie, de o intensificare a discriminării. În plus, s-au înrăutățit condițiile de trai ale unor comunități aflate oricum la limita supraviețuirii, iar copiii săraci au avut mai puțin acces la educație.
De Ziua Internațională a Drepturilor Copilului, președintele Klaus Iohannis atrage atenția asupra discriminării și abuzurilor la care sunt supuși mulți tineri și copii aflați în sistemul de protecție socială.
MFE a lansat în consultare publică apelul de proiecte "Profesori motivați în școli defavorizate”: 25 de milioane euro sunt alocate pentru stimularea cadrelor didactice care lucrează cu copii aflați în situații speciale.
Obișnuiți cu stilul său neconvențional, nu trebuie să fie de mirare că președintele argentinian Javier Milei, după o zi intensă plină de întâlniri s-a lăsat dus de val la un post de televiziune din Italia, relatează RAI News.
Uniunea Europeană nu pregătește un „pașaport de carbon” sau alte inițiative prin care să restricționeze libertatea de mișcare a cetățenilor, așa cum s-a vehiculat pe site-uri și publicații din România și din Republica Moldova.
Propaganda pro-Kremlin pe Facebook se manifestă și prin comentarii identice puse de un număr limitat de utilizatori, așa-zișii "troli”, conform global-focus.eu.