Ambasadoarea Finlandei, Marjut Akola, explică într-un interviu pentru EURACTIV cum sunt pregătiți elevii să abordeze știrile false. Consensul privind demersul comun contra Covid-19 e doar unul dintre motivele bunei gestionări a epidemiei în Finlanda.
Tot mai mulți politicieni iau poziție împotriva campaniilor de dezinformare lansate în spațiul public, în special în contextul pandemiei de coronavirus, și cer măsuri din partea autorităților, atât la nivel național, cât și pe plan european.
Raportul sugerează că perioada de criză generată de coronavirus va accelera accelera tendința digitalizării și a creșterii audiențelor care se bazează pe branduri TV de încredere, pentru informație.
Grupul de comunicare strategică (GCS) a avertizat luni seară cu privire la o serie de informații false puse în circulație în limba română de pe platforme găzduite de Rusia și care sunt propagate pe rețelele sociale, relatează HotNews.ro.
Pandemia de coronavirus a pus autoritățile din România în gardă. Dar, așa cum s-a văzut, acestea fost mai alertate de informațiile transmise presei decât de îmbunătățirea condițiilor din spitale.
Twitter a anunțat că a eliminat peste 170.000 de conturi legate de o operațiune de influență susținută de Beijing, care a răspândit mesaje înșelătoare favorabile guvernului chinez, inclusiv despre coronavirus.
Spitalul Universitar de Urgență Militar Central a câștigat, cu aplicația Coronavirus COVID-19 România, concursul de proiecte inițiat recent de Ministerul Educației și Cercetării.
Raed Arafat le spune celor care cred în teoriile conspirației sau care nu cred că există Sars-CoV-2 că în acest caz s-a întâmplat ”un lucru extraordinar”: ”americanul, rusul și chinezul” s-au pus de acord să comploteze împotriva propriilor populații.
Obișnuiți cu stilul său neconvențional, nu trebuie să fie de mirare că președintele argentinian Javier Milei, după o zi intensă plină de întâlniri s-a lăsat dus de val la un post de televiziune din Italia, relatează RAI News.
Uniunea Europeană nu pregătește un „pașaport de carbon” sau alte inițiative prin care să restricționeze libertatea de mișcare a cetățenilor, așa cum s-a vehiculat pe site-uri și publicații din România și din Republica Moldova.
Propaganda pro-Kremlin pe Facebook se manifestă și prin comentarii identice puse de un număr limitat de utilizatori, așa-zișii "troli”, conform global-focus.eu.