Președintele Klaus Iohannis a transmis vineri, cu ocazia aniversării a 25 de ani de activitate bursieră în cadrul Bursei de Valori București, că "există semnale clare că economia revine pe calea redresării".
România ar fi înregistrat un deficit bugetar de 1,93% din PIB în luna august, mai mic decât cel consemnat anul trecut, de 2,1%, dacă nu exista această criză de sănătate, a declarat miercuri, ministrul Finanțelor Publice, Florin Cîțu.
Guvernul își menține estimarea privind o contracție economică de aproape 2% în acest an, deși Comisia Europeană tocmai a anunțat că previzionează o scădere cu 6% a economiei românești.
Comisia Europeană vede o recesiune a economiei europene mai accentuată decât previziona anterior, dar estimările privind evoluția economiei românești nu s-au schimbat prea mult față de cele publicate în urmă cu două luni.
Fondul Monetar Internațional (FMI) a revizuit în scădere semnificativă estimările privind evoluția economiei mondiale în acest an, deoarece efectele negative ale pandemiei de coronavirus (COVID-19) sunt mai accentuate decât s-a anticipat.
Economia mondială se va contracta cu 5,2% în acest an, a estimat luni Banca Mondială, subliniind că pandemia de COVID-19 a avut un impact "rapid și masiv" în pofida măsurilor de asistență financiară fără precedent, relatează AFP și Reuters.
Comisia Europeană propune un fond în valoare de 750 miliarde de euro pentru ca economia UE să depășească cu succes criza provocată de pandemia de coronavirus. România poate accesa 33 de miliarde de euro din acest pachet.
Nu va fi vorba de austeritate în sectorul bugetar, așa cum a fost ea definită în 2010, și nici nu se va ajunge la tăieri de salarii sau pensii, susține ministrul finanțelor, Florin Cîțu.
BERD și-a înrăutățit considerabil prognozele privind economiile din zona Europei și Asiei, estimând că vor intra în recesiune aproape toate statele în care instituția activează.
Ministrul de finanțe spune că nu toate companiile pot reporni imediat activitatea după încheierea stării de urgență, astfel că acestea vor trebui susținute și în următoarea perioadă.
Din motive ostensibile, schimburile economice ale României cu Japonia, precedente celui de-al Doilea Război Mondial au fost ignorate de istorici, până în ultimul deceniu al veacului trecut, scrie dr Radu Șerban.
Cât de digitale vor fi investițiile în agricultură și în dezvoltarea rurală în ultimii ani? O înrebare la care condițiile pandemiei par să forțeze acțiunea urgentă. O întrebare la care Comisia Europeană răspunde și prin finanțări concrete.