Bugetul consolidat a înregistrat în primele șase luni ale anului un deficit de 33,8 miliarde de lei, sau 2,96% din produsul intern brut estimat pentru 2021.
Consiliul UE a adoptat vineri o recomandare în cadrul procedurii de deficit excesiv care vizează România, arătând că deficitul trebuie să reintre în limitele admise în Uniunea Europeană nu mai târziu de 2024.
Comisia Europeană acceptă că România nu poate reduce deficitul bugetar sub limita maximă admisă în UE mai devreme de 2024, dar nu va accepta întârzieri peste această dată.
În contextul unui deficit bugetar mult peste limitele admise în UE, guvernul obligă firmele de stat să vireze cea mai mare parte a profitului la buget, ca dividende, în loc să lase fondurile la dispoziția companiilor, pentru investiții.
Statele membre pot continua cu politici bugetare flexibile și anul viitor, iar Comisia Europeană nu va cere limitarea deficitelor nici în 2022 pentru ca guvernele să poată susțină redresarea economiilor post-pandemie.
Bugetul pentru 2021 va avea un deficit de circa 7,1% din produsul intern brut, care este stimulativ pentru economie, chiar dacă toate ministerele ar vrea mai mulți bani, a spus miercuri prim-ministrul Florin Cîțu.
România își propune să reducă gradual deficitul bugetar într-o perioadă de patru ani, astfel încât abia în 2024 deficitul va coborî sub nivelul maxim acceptat de UE, de 3% din produsul intern brut.
Bugetul României a înregistrat un deficit de aproape 102 miliarde de lei anul trecut, cu mult peste estimările guvernului, ceea ce face și mai dificilă reducerea acestuia în 2021.
Bugetul consolidat a înregistrat un deficit de circa 8% din produsul intern brut în primele 11 luni. Pentru întreg anul, guvernul estimează un deficit bugetar de 9,1% din PIB.
Comisia Europeană consideră că, pentru moment, nu trebuie luată nicio decizie cu privire la aplicarea unor măsuri suplimentare în cadrul procedurii de deficit excesiv a României, date fiind incertitudinile mari determinate de pandemia de coronavirus.
România va înregistra un deficit bugetar de peste 9% din produsul intern brut în 2020, ca urmare a cheltuielilor suplimentare generate de pandemia de COVID-19.
