Statele membre pot continua cu politici bugetare flexibile și anul viitor, iar Comisia Europeană nu va cere limitarea deficitelor nici în 2022 pentru ca guvernele să poată susțină redresarea economiilor post-pandemie.
Bugetul pentru 2021 va avea un deficit de circa 7,1% din produsul intern brut, care este stimulativ pentru economie, chiar dacă toate ministerele ar vrea mai mulți bani, a spus miercuri prim-ministrul Florin Cîțu.
România își propune să reducă gradual deficitul bugetar într-o perioadă de patru ani, astfel încât abia în 2024 deficitul va coborî sub nivelul maxim acceptat de UE, de 3% din produsul intern brut.
Bugetul României a înregistrat un deficit de aproape 102 miliarde de lei anul trecut, cu mult peste estimările guvernului, ceea ce face și mai dificilă reducerea acestuia în 2021.
Bugetul consolidat a înregistrat un deficit de circa 8% din produsul intern brut în primele 11 luni. Pentru întreg anul, guvernul estimează un deficit bugetar de 9,1% din PIB.
Comisia Europeană consideră că, pentru moment, nu trebuie luată nicio decizie cu privire la aplicarea unor măsuri suplimentare în cadrul procedurii de deficit excesiv a României, date fiind incertitudinile mari determinate de pandemia de coronavirus.
România va înregistra un deficit bugetar de peste 9% din produsul intern brut în 2020, ca urmare a cheltuielilor suplimentare generate de pandemia de COVID-19.
România ar fi înregistrat un deficit bugetar de 1,93% din PIB în luna august, mai mic decât cel consemnat anul trecut, de 2,1%, dacă nu exista această criză de sănătate, a declarat miercuri, ministrul Finanțelor Publice, Florin Cîțu.
Majorarea punctului de pensie cu 40% ar duce la o creștere a deficitului bugetar în 2021 la peste 11% din PIB. Ar exista astfel un risc sistemic mare prin agravarea stării bugetului public, avertizează un raport publicat pe site-ul BNR.
Premierul Ludovic Orban a acuzat PSD că „a băgat România în faliment”, prin adoptarea în comisiile parlamentare a unor amendamente la rectificarea bugetară care ar genera cheltuieli de peste 6,3% din PIB.
Eugen Teodorovici cerea în octombrie 2019, când era ministru al Finanțelor, ca Guvernul Dăncilă să ”reanalizeze” calendarul de implementare a prevederilor privind creșterea pensiilor cu 40% de la 1 septembrie 2020.
Din motive ostensibile, schimburile economice ale României cu Japonia, precedente celui de-al Doilea Război Mondial au fost ignorate de istorici, până în ultimul deceniu al veacului trecut, scrie dr Radu Șerban.
Cât de digitale vor fi investițiile în agricultură și în dezvoltarea rurală în ultimii ani? O înrebare la care condițiile pandemiei par să forțeze acțiunea urgentă. O întrebare la care Comisia Europeană răspunde și prin finanțări concrete.