Președintele Klaus Iohannis și reprezentanții partidelor parlamentare stau luni față în față pentru a încerca să găsească o nouă formulă guvernamentală.
Parlamentul Republicii Moldova l-a desemnat pentru funcția de prim-ministru pe ambasadorul țării la Moscova, Vladimir Golovatiuc, sugerând o alternativă la nominalizarea făcută în urmă cu două zile de către președintele Maia Sandu, relatează Reuters.
Curtea Constituțională a admis parțial sesizarea depusă de socialiști, declarând drept neconstituțional decretul președintei R. Moldova, Maia Sandu, privind desemnarea repetată a Nataliei Gavrilița drept candidată pentru funcția de premier.
După ce Parlamentul de la Chișinău nu a votat joi Cabinetul premierului desemnat Natalia Gavrilița, președinta Maia Sandu a propus-o din nou pe aceasta pentru funcția de șef al Executivului.
Maia Sandu a nominalizat-o miercuri premier desemnat pe Natalia Gavriliță, fostul său ministru de finanțe. Totuși, președintele Republicii Moldova pledează în continuare pentru alegeri anticipate.
PSD nu se va prezenta marți la consultările convocate de președintele Klaus Iohannis în vederea desemnării candidatului la funcția de prim-ministru, a anunțat liderul social-democraților, Marcel Ciolacu.
Dacian Cioloș, copreședintele USR PLUS, a anunțat luni la Digi24 că Anca Dragu va fi propusă pentru funcția de președinte al Senatului, iar Vlad Voiculescu - pentru postul de ministru al sănătății.
Dacă PNL, USR PLUS și UDMR și vin cu o propunere de premier o voi accepta, ”că este Orban îl accept, că este Cîțu îl accept sau să fie altcineva”, a declarat miercuri președintele Klaus Iohannis.
Președintele Klaus Iohannis a semnat miercuri decretul privind convocarea Parlamentului României, ales la 6 decembrie 2020, în ziua de luni, 21 decembrie 2020.
Obișnuiți cu stilul său neconvențional, nu trebuie să fie de mirare că președintele argentinian Javier Milei, după o zi intensă plină de întâlniri s-a lăsat dus de val la un post de televiziune din Italia, relatează RAI News.
Uniunea Europeană nu pregătește un „pașaport de carbon” sau alte inițiative prin care să restricționeze libertatea de mișcare a cetățenilor, așa cum s-a vehiculat pe site-uri și publicații din România și din Republica Moldova.
Propaganda pro-Kremlin pe Facebook se manifestă și prin comentarii identice puse de un număr limitat de utilizatori, așa-zișii "troli”, conform global-focus.eu.