Secretarul general al Forumului Tineretului European a acordat un interviu pentru blogul OECD în care a vorbit despre modificările necesare în sistemul de educație pentru a combate de la rădăcini problema acută a șomajului în rândul tinerilor.
Foametea și sărăcia nu ar trebui să mai existe în lume în 15 ani. La fel, discriminarea femeilor și accesul la apă potabilă. ONU și-a stabilit noi ținte de dezvoltare globală. Problema e că acestea sunt voluntare, nicidecum obligatorii.
Agenda ambițioasă de dezvoltare a Națiunilor Unite post-2015 este controversată înainte de a se ajunge la dezbaterile oficiale, care vor avea loc în septmebrie.
Cu cât ajută România zone sărace precum Africa? Suma echivalează cu 1/5 din piața neagră de țigări sau cu 1/3 din sumele de recuperat de la corupții dovediți.
Concursul de fotografie organizat de Parlamentul European, încă în desfășurare, are câte o temă lunară inspirată de Anul european pentru dezvoltare – 2015.
Politica de cooperare pentru dezvoltare, în România, trebuie gândită pentru a răspunde specificului acestei țări, a explicat pentru EurActiv.ro Simon Lightfoot, Senior Lecturer in European Politics, Leeds University.
Agenda ONU privind dezvoltarea post-2015 are la bază așa-numitele Obiective de Dezvoltare Durabilă (SDG), care urmează să substituie Obiectivele de Dezvoltare ale Milleniului (MDG), la sfârșitul anului 2015.
Amalia Garcia-Tharn, Policy Officer, DG for Development and Cooperation - EuropeAid, Comisia Europeană a discutat despre Anul European al Dezvoltării și rolul României în politica de cooperare pentru dezvoltare din UE.
2015 a fost desemnat Anul European pentru Dezvoltare. Fiecare lună a fost împărțită tematic, astfel încât să acopere 12 probleme majore cu care se confruntă societatea. Luna iulie cuprinde activități și politici dedicate copiilor și tinerilor.
Obișnuiți cu stilul său neconvențional, nu trebuie să fie de mirare că președintele argentinian Javier Milei, după o zi intensă plină de întâlniri s-a lăsat dus de val la un post de televiziune din Italia, relatează RAI News.
Uniunea Europeană nu pregătește un „pașaport de carbon” sau alte inițiative prin care să restricționeze libertatea de mișcare a cetățenilor, așa cum s-a vehiculat pe site-uri și publicații din România și din Republica Moldova.
Propaganda pro-Kremlin pe Facebook se manifestă și prin comentarii identice puse de un număr limitat de utilizatori, așa-zișii "troli”, conform global-focus.eu.