Franța devine, începând din acest an, a șaptea țară din Europa în care va fi predat cursul opțional de Limbă, cultură și civilizație românească (LCCR), a anunțat marți Ministerul educației.
Ministerul Afacerilor Externe precizează că, potrivit datelor comunicate de către autoritățile locale reprezentanților diplomatici români, până acum, 100 de români din localitatea germană Magdeburg au coronavirus.
Institutul Cultural Român din Londra și Ambasada României în Marea Britanie au organizat un eveniment special de celebrare a contribuției extraordinare adusă de comunitatea românească din Marea Britanie în lupta împotriva pandemiei de COVID-19.
Miniștrii Violeta Alexandru și Bogdan Aurescu au fost audiați luni în Parlament pe tema muncitorilor români din străinătate. După audieri, PSD a anunțat că dorește înființarea unei comisii care să-i ancheteze pe cei doi miniștri.
Senatorul Niculae Bădălău, a avut un mesaj disprețuitor la adresa românilor din străinătate, susținând că doar o parte are forme legale, restul fiind ”fetele alea de le duc ăștia”.
Fostul premier al Republicii Moldova, Maia Sandu, îi îndeamnă pe cetățenii moldoveni care au și cetățenie română să voteze pentru alegerile prezidențiale din România președintele care va sprijini Republica Moldova pe calea integrării europene.
La închiderea urnelor în Europa, peste 940.000 de români votaseră, cu peste 276.000 mai mult decât numărul total al alegătorilor din primul tur, un record absolut pentru Diaspora.
Klaus Iohannis - cu 37,49% - și Viorica Dăncilă - cu 22,69% - s-au clasat pe primele locuri în primul tur al alegerilor prezidențiale, potrivit rezultatelor aproape finale anunțate luni seara. Președintele e primul și în Diaspora.
Ambasada României în Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord a publicat marți o hartă interactivă cu cele 72 de secții de votare organizate în această țară pentru alegerile prezidențiale din 8-10 noiembrie.
Cât de digitale vor fi investițiile în agricultură și în dezvoltarea rurală în ultimii ani? O înrebare la care condițiile pandemiei par să forțeze acțiunea urgentă. O întrebare la care Comisia Europeană răspunde și prin finanțări concrete.