Ce este educația digitală și de ce avem nevoie de ea, aflăm dintr-un interviu cu Ana-Maria Stancu, fondatoare a unui centru de învățare în domeniul roboticii și programării, membră a Coaliției pentru Educație digitală.
Brio, o platformă de teste digitale standardizate pentru elevii români, a făcut public un raport pe baza scorurilor obținute de 3.000 de elevi la un test de alfabetizare digitală.
Cloudul guvernamental, piesa centrală a transformării digitale a României, care va atrage 500 de milioane de euro de la UE, este în faza proiectării și legiferării. Proiectul de reglementare a reușit, în ultimele luni, să agite spiritele.
În România există o aplicație pentru victimele abuzurilor. În curând, va apărea și una pentru profesioniștii din domeniul violenței domestice. Ambele sunt create de ONG-uri.
Radu Puchiu, co-founder H.appy Cities și envoy al Open Government Partnership critică „urgența” în legiferarea cloudului guvernamental și lipsa unei analize serioase pentru acest proiect de 500 de milioane de euro care va fi găzduit de STS și SRI.
Demonstrația o pot face pe loc vizitatorii Pavilionului României de la Expo Dubai 2020, care pot testa tehnologia LegitimId ® pentru combaterea fraudei, protecția originalelor, a mărcilor și prevenirea contrafacerii.
Fostul ministru a Fondurilor Europene, Marcel Boloș, a confirmat că a acceptat propunerea liberalilor de a prelua portofoliul Ministerului Cerecetării, Inovării și Digitalizării.
Cât lăsăm tehnologia și aplicațiile smart să ne invadeze viața? Cum vorbim nativilor digitali? Câteva sugestii oferite de Ștefan Apăteanu, un antreprenor român din domeniul IT.
Statele Unite sunt interesate de reducerea decalajului din domeniul tehnologic față de Uniunea Europeană, pentru că România este un partener strategic al SUA, spune ambasadorul american la București, Hans Klemm.
România a adoptat, în luna mai 2021, Strategia națională pentru prevenirea și combaterea antisemitismului, xenofobiei și radicalizării, însă până acum pașii făcuți pentru implementarea ei sunt timizi.
De la Odesa, până la punctul de trecere a frontierei Palanca-Maiaki-Udobnoe, sunt aproximativ 40 de kilometru, iar taximetriștii percep o taxă de 2000 de hrivne (60 euro) pentru o călătorie până la frontiera cu Moldova.
Ieri, când realizam acest reportaj încă era pace. Astăzi ne-am trezit de la bubuitul obuzelor undeva departe. Se aud de la Cricova, aici unde locuim, iar în acest moment nu știm cine trage.