Dreapta populistă a avut unele realizări la alegerile europene, dar n-a reușit să-i substituie pe moderați, se arată într-un editorial din The Telegraph.
Într-un interviu acordat agenției de presă suedeze TT, Charlie Weimers, europarlamentar și vicepreședinte al Grupului Conservatorilor și Reformiștilor Europeni (ECR), a declarat că este în favoarea unui acord cu PPE, dar fără Ursula von der Leyen.
După ce a decis separarea de CDU și CSU, Hans-Georg Maaßen, fost președinte al Oficiului Federal pentru Protecția Constituției (BfV), nu exclude o apropiere de extrema dreaptă.Alternative für Deutschland (AfD).
Partidele din Germania sunt în mare măsură de acord cu afirmația că AfD reprezintă o amenințare la adresa democrației. Când vine vorba de gestionarea situației, opiniile diferă chiar și în cadrul coaliției guvernamentale.
Cu cinci ani în urmă, ministrul de externe al Spaniei explica de ce țara sa rezistase până atunci la "chemarea sirenei" vizând populismul de extremă-dreapta.
"Este surprinzător cât de puțini dintre cei mai renumiți invitați și-au dat osteneala să apară personal la conferința CPAC Ungaria (ediția ungară de două zile a superconferinței anuale a dreptei americane)", care a avut loc la Budapesta.
Fostul ministru italian de interne Matteo Salvini încearcă să formeze un nou grup politic în Parlamentul European, care să reunească populiști, conservatori și Fidesz-ul premierului ungar Viktor Orban.
Partidul de extrema dreapta Alternativa pentru Germania (AfD) își continuă ascensiunea, ultima performanță fiind clasarea pe locul doi la alegerile regionale din două landuri est-germane, Brandenburg și Saxonia.
Obișnuiți cu stilul său neconvențional, nu trebuie să fie de mirare că președintele argentinian Javier Milei, după o zi intensă plină de întâlniri s-a lăsat dus de val la un post de televiziune din Italia, relatează RAI News.
Uniunea Europeană nu pregătește un „pașaport de carbon” sau alte inițiative prin care să restricționeze libertatea de mișcare a cetățenilor, așa cum s-a vehiculat pe site-uri și publicații din România și din Republica Moldova.
Propaganda pro-Kremlin pe Facebook se manifestă și prin comentarii identice puse de un număr limitat de utilizatori, așa-zișii "troli”, conform global-focus.eu.