Un grup de 17 țări europene a făcut apel la o „schimbare de paradigmă” în politica de migrație pentru a se asigura că solicitanții de azil ale căror cereri au fost respinse sunt trimiși efectiv și rapid înapoi în țările lor de origine.
Mii de refugiați care fug de războiul din Ucraina riscă să fie expulzați din locurile de cazare de urgență oferite de Guvernul maghiar, din cauza unui decret care modifică regulile privind azilul, potrivit euronews.com.
După intrarea în vigoare a Pactului privind migrația și azilul și adoptarea planului comun de punere în aplicare la data de 12 iunie 2024, Comisia Europeană oferă începând de pe 1 august sprijin și expertiză individualizate către nouă state membre.
De la începerea conflictului din Ucraina, 54 de cetățeni ucraineni au solicitat azil în România, informează Ministerul Afacerilor Interne, care adaugă că aceștia beneficiază de toate drepturile prevăzute de legislația națională.
Statele membre nu sunt obligate, în temeiul dreptului Uniunii, să acorde o viză umanitară persoanelor care doresc să intre pe teritoriul lor cu intenția de a solicita azil, a decis, marți, Curtea de Justiție a UE.
CEDO a decis că Ungaria trebuie să plătească despăgubiri unor refugiați somalezi, după ce Budapesta i-a expulzat în Serbia în 2011, iar după ce aceștia au revenit pe teritoriul ungar i-a băgat în închisoare.
Germania intenționează să facă tăieri masive la ajutoarele pentru solicitanții de azil, iar celor veniți din "statele sigure” să le refuze dreptul la muncă, potrivit unui proiect de lege obținut de AFP.
Pe fondul crizei refugiaților, Guvernul a aprobat, miercuri, Strategia națională privind imigrația pentru 2015-2018, și a decis deblocarea a peste 6.400 de posturi în MAI, în cazul în care vor apărea presiuni la granițele României.
Coaliția cancelarului Angela Merkel a căzut de acord, în noaptea de duminică spre luni, asupra unui
pachet de 6 miliarde de euro pentru a răspunde crizei refugiaților.
Formațiunea extremistă AUR a depus marți solicitarea pentru convocarea unei sesiuni extraordinare a Parlamentului în perioada 20-24 ianuarie, scopul fiind începerea procedurii de suspendare a președintelui Klaus Iohannis.
Experții în securitate cibernetică invitați în cadrul webinarului “Riscurile Cibernetice: de la amenințare, la soluții”, care a avut loc miercuri, estimează atacurile cibernetice care au loc zilnic la o valoare de 8,44 trilioane de dolari.
Obișnuiți cu stilul său neconvențional, nu trebuie să fie de mirare că președintele argentinian Javier Milei, după o zi intensă plină de întâlniri s-a lăsat dus de val la un post de televiziune din Italia, relatează RAI News.