În 2023, România se clasează pe ultimul loc în ceea ce privește Indicele Egalității de Gen în Uniunea Europeană, cu un scor de 56.1 din 100, fiind cu 14.1 puncte sub media UE.
Mai e un an și se încheie ciclul politic local 2020-2024, iar autoritățile încă n-au reușit să creeze o bază de date publică cu cei peste 46.000 de aleși locali, cum ar fi normal și cum se întâmplă în Moldova sau în Franța, transmite Expert Forum.
Ministrul Educației, Ligia Deca, a anunțat că “școala are un rol esențial în combaterea violenței de orice tip, a discriminării și a egalității de gen.”
Ambasada Germaniei la București susține proiectul „Cunoașterea înseamnă putere! – Cercetare și advocacy pentru îmbunătățirea politicilor de combatere a violenței de gen” al organizației neguvernamentale FILIA.
Organismele naționale de egalitate din întreaga Europă nu au un nivel comun de independență și competențe, iar UE ar trebui să facă mai mult pentru a sprijini eforturile acestora în combaterea discriminării rasiale.
Fără a măsura și cuantifica gradul de discriminare și inegalități din Europa, devine foarte dificil să le abordăm în mod eficient, a declarat pentru EURACTIV primul coordonator antirasism al UE, Michaela Moua.
Organismele de promovare a egalității din UE au un potențial semnificativ de a contribui la crearea unor societăți mai egale și, de altfel, s-au dovedit deja a fi eficienți agenți ai schimbării.
Propaganda pro-Kremlin pe Facebook se manifestă și prin comentarii identice puse de un număr limitat de utilizatori, așa-zișii "troli”, conform global-focus.eu.
România a adoptat, în luna mai 2021, Strategia națională pentru prevenirea și combaterea antisemitismului, xenofobiei și radicalizării, însă până acum pașii făcuți pentru implementarea ei sunt timizi.
De la Odesa, până la punctul de trecere a frontierei Palanca-Maiaki-Udobnoe, sunt aproximativ 40 de kilometru, iar taximetriștii percep o taxă de 2000 de hrivne (60 euro) pentru o călătorie până la frontiera cu Moldova.