Românii privesc cu optimism progresele țării în tranziția către utilizarea energiei din surse regenerabile și consideră că deja s-a parcurs aproape jumătate din acest drum, se arată într-un sondaj realizat de E.ON și Kantar EMNID în 10 țări
Slovacia, Polonia și Cehia susțin că Europa va putea să reducă emisiile de carbon din transport cu ajutorul biocombustibililor curați, a căror producție va contribui și la dezvoltarea zonei rurale.
România și-a propus să asigure mai puțin de 28% din consumul de energie al anului 2030 din surse regenerabile, un obiectiv mult sub potențialul național, consideră producătorii de energie verde.
Înainte de prezentarea propunerii privind bugetul post-2020, miniștrii de resort au discutat joi cu comisarul pentru Politici Regionale, Corina Crețu, în cadrul Consiliului pentru Afaceri Generale, despre viitorul politicii de coeziune.
Parlamentul European a votat un proiect care prevede că 35% din consumul de energie în Europa în 2030 trebuie să fie din surse regenerabile. Fiecare stat membru va avea o țintă de la care se va putea abate cu maximum 10%, în anumite condiții.
Energia din surse regenerabile a asigurat anul trecut 42,29% din producția națională de electricitate, se arată într-un raport al ANRE privind piața de energie electrică în 2016.
România are un sistem energetic îmbătrânit, poluant și ineficient. De aceea, în următorii ani, energia regenerabilă va asigura 60% din necesarul energetic. În realitate, doar 1% dintre români folosesc energia solară pentru încălzirea locuințelor.
Un raport al Grenpeace UK susține că renunțarea la cărbune ar fi soluția pentru protejarea mediului și a climei globale, obiective asumate de statele membre ONU, la sfârșitul lui 2015, prin noua Agendă pentru Dezvoltare Durabilă.
Îndeplinirea obiectivului principal asumat prin Acordul de la Paris, cel de a limita încălzirea globală la 1.5° C, în loc de 2° C, contribuie fără îndoială la dezvoltarea durabilă, crearea locurilor de muncă și la avansul economiei globale.
Reprezentanta Permanentă PNUD în Republica Moldova, Dafina Gercheva, îndeamnă la o implicare comună și la îndeplinirea angajamentelor incluse în Noua Agendă 2030, de către fiecare stat, prin asumarea noilor Obiective de Dezvoltare Durabilă (ODD).
România se clasează pe locul 18 în Indexul de performanță privind schimbările climatice (CCPI 2017), în staționare comparativ cu anul anterior, potrivit clasamentului întocmit de organizațiile Climate Action Network-Europe și GermanWatch.
Reducerea dramatică a sprijinului pentru electricitatea produsă din surse regenerabile și incertitudinile privind perspectivele schemei de suport au determinat scăderea atractivității României pentru noi investiții în energie verde.
Propaganda pro-Kremlin pe Facebook se manifestă și prin comentarii identice puse de un număr limitat de utilizatori, așa-zișii "troli”, conform global-focus.eu.
România a adoptat, în luna mai 2021, Strategia națională pentru prevenirea și combaterea antisemitismului, xenofobiei și radicalizării, însă până acum pașii făcuți pentru implementarea ei sunt timizi.
De la Odesa, până la punctul de trecere a frontierei Palanca-Maiaki-Udobnoe, sunt aproximativ 40 de kilometru, iar taximetriștii percep o taxă de 2000 de hrivne (60 euro) pentru o călătorie până la frontiera cu Moldova.