Anul 2018 a început la fel ca precedentul: veniturile bugetare au crescut, dar cheltuielile au crescut cu mult mai repede, astfel că rezultatul este considerabil mai slab ca în ianuarie 2017.
Deficitul bugetar pentru 2018 este estimat aproape de limită, tichetele cadou sau de vacanță nu se acordă. Investițiile publice se vor îndrepta, în principal, spre infrastuctură.
În fața criticilor privind nivelul redus al cheltuielilor interne ale Germaniei, cancelarul Angela Merkel susține că Berlinul nu-și poate permite să cheltuie banii pe care-i are.
Bugetul general consolidat a avut un excedent de 1,35 miliarde de lei în primele patru luni, dar rezultatul a fost negativ în aprilie, deoarece excedentul a fost mai mic decât nivelul de 1,52 miliarde de lei consemnat la sfârșitul lui martie.
Veniturile bugetare au crescut cu 7 procente în primul trimestru comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, dar avansul sumelor plătite de la buget a fost mai mare, de peste 10 la sută.
Președintele CJ Prahova a declarat că bugetul pentru investiții este zero în 2017, singurele investiții urmând să aibă loc din excedentul bugetar din 2016. În schimb, s-au găsit bani pentru participarea unor consilieri la un festival din New York.
Guvernul a respectat ținta de deficit asumată în a doua rectificare bugetară de anul trecut, astfel că 2015 s-a încheiat cu un deficit de circa 1,3-1,4 la sută din produsul intern brut. La sfârșitul lui noiembrie, bugetul era pe plus.
Bugetul a rămas pe excedent după primele nouă luni din 2015, în pofida deficitului consemnat în septembrie, potrivit datelor publicate luni de Ministerul Finanțelor Publice.
Excedentul bugetar a scăzut în august, potrivit datelor comunicate de Ministerul de Finanțe, de la 7,4 miliarde de lei la sfârșitul lui iulie la 6,5 miliarde de lei.
Obișnuiți cu stilul său neconvențional, nu trebuie să fie de mirare că președintele argentinian Javier Milei, după o zi intensă plină de întâlniri s-a lăsat dus de val la un post de televiziune din Italia, relatează RAI News.
Uniunea Europeană nu pregătește un „pașaport de carbon” sau alte inițiative prin care să restricționeze libertatea de mișcare a cetățenilor, așa cum s-a vehiculat pe site-uri și publicații din România și din Republica Moldova.
Propaganda pro-Kremlin pe Facebook se manifestă și prin comentarii identice puse de un număr limitat de utilizatori, așa-zișii "troli”, conform global-focus.eu.