Bugetul consolidat a încheiat cu un minus de 19,96 miliarde de lei primele șase luni ale anului, un deficit cu 5 miliarde de lei mai mare decât cel din aceeași perioadă a anului trecut.
Execuția bugetară din primul trimestru arată un plus de 30% la cheltuielile de personal și o majorare cu aproape 35% a fondurilor pentru asistență socială. În schimb, cheltuielile de capital sunt cu 20% mai mici decât în aceeași perioadă din 2018.
După primele trei trimestre, bugetul consolidat înregistra un deficit de 1,8% din produsul intern brut, cu aproape un punct procentual peste cel consemnat în aceeași perioadă din 2017.
Președintele Klaus Iohannis solicită autorităților guvernamentale să aducă sub control situația generată de extinderea pestei porcine africane și atrage atenția asupra administrării defectuoase a fondurilor de rezervă
România a consemnat un deficit bugetar de 4,2% din PIB în primul trimestru, cu aproape două puncte procentuale peste rezultatul din trimestrul anterior, arată datele biroului european de statistică Eurostat.
Încetinirea ritmului de creștere a consumului și creșterea economică mai mică au impact asupra veniturilor bugetare, în timp ce costurile cu salariile și pensiile au explodat.
După ce președintele Klaus Iohannis a spus că programul de guvernare al PSD este „pe contrasensul unei logici economice elementare”, liderii social-democrați au ieșit la atac cu cifre care zugrăvesc în roz o realitate nu chiar atât de optimistă.
Anul 2018 a început la fel ca precedentul: veniturile bugetare au crescut, dar cheltuielile au crescut cu mult mai repede, astfel că rezultatul este considerabil mai slab ca în ianuarie 2017.
Deficitul bugetar pentru 2018 este estimat aproape de limită, tichetele cadou sau de vacanță nu se acordă. Investițiile publice se vor îndrepta, în principal, spre infrastuctură.
Obișnuiți cu stilul său neconvențional, nu trebuie să fie de mirare că președintele argentinian Javier Milei, după o zi intensă plină de întâlniri s-a lăsat dus de val la un post de televiziune din Italia, relatează RAI News.
Uniunea Europeană nu pregătește un „pașaport de carbon” sau alte inițiative prin care să restricționeze libertatea de mișcare a cetățenilor, așa cum s-a vehiculat pe site-uri și publicații din România și din Republica Moldova.
Propaganda pro-Kremlin pe Facebook se manifestă și prin comentarii identice puse de un număr limitat de utilizatori, așa-zișii "troli”, conform global-focus.eu.