Președintele Klaus Iohannis solicită autorităților guvernamentale să aducă sub control situația generată de extinderea pestei porcine africane și atrage atenția asupra administrării defectuoase a fondurilor de rezervă
România a consemnat un deficit bugetar de 4,2% din PIB în primul trimestru, cu aproape două puncte procentuale peste rezultatul din trimestrul anterior, arată datele biroului european de statistică Eurostat.
Încetinirea ritmului de creștere a consumului și creșterea economică mai mică au impact asupra veniturilor bugetare, în timp ce costurile cu salariile și pensiile au explodat.
După ce președintele Klaus Iohannis a spus că programul de guvernare al PSD este „pe contrasensul unei logici economice elementare”, liderii social-democrați au ieșit la atac cu cifre care zugrăvesc în roz o realitate nu chiar atât de optimistă.
Anul 2018 a început la fel ca precedentul: veniturile bugetare au crescut, dar cheltuielile au crescut cu mult mai repede, astfel că rezultatul este considerabil mai slab ca în ianuarie 2017.
Deficitul bugetar pentru 2018 este estimat aproape de limită, tichetele cadou sau de vacanță nu se acordă. Investițiile publice se vor îndrepta, în principal, spre infrastuctură.
Președintele Klaus Iohannis critică măsurile fiscal-bugetare luate de Guvernul Tudose. El a spus că am putea avea "o bulversare" fiscală și nu o reformă.
În primele nouă luni, cheltuielile de personal ale bugetului de stat au urcat cu peste 20%, în timp ce fondurile alocate investițiilor au scăzut cu 60%.
Bugetul consolidat a raportat un deficit de 6,5 miliarde de lei (0,78% din PIB) în primele opt luni ale anului 2017, față de 3,1 miliarde lei, respectiv 0,41% din PIB, în perioada similară din 2016.
Guvernul a adoptat miercuri prima rectificare a bugetului din acest an, motivată de o creștere economică mai mare, dar folosită de coaliția PSD-ALDE pentru măsuri mai degrabă electorale.
România a adoptat, în luna mai 2021, Strategia națională pentru prevenirea și combaterea antisemitismului, xenofobiei și radicalizării, însă până acum pașii făcuți pentru implementarea ei sunt timizi.
De la Odesa, până la punctul de trecere a frontierei Palanca-Maiaki-Udobnoe, sunt aproximativ 40 de kilometru, iar taximetriștii percep o taxă de 2000 de hrivne (60 euro) pentru o călătorie până la frontiera cu Moldova.
Ieri, când realizam acest reportaj încă era pace. Astăzi ne-am trezit de la bubuitul obuzelor undeva departe. Se aud de la Cricova, aici unde locuim, iar în acest moment nu știm cine trage.