Articole despre Facts, not Fake

Reprezentanța Comisiei Europene în România a lansat luni o nouă platformă online dedicată combaterii dezinformării: trUE – Adevărul gol-goluț.

Bulgaria este una dintre acele țări în care societatea este mai predispusă să creadă o dezinformare o perioadă mai lungă de timp. Bulgarii cad repede pradă narațiunilor manipulative și, prin urmare, le este mai greu să treacă prin crize.

Twitter i-a transmis Comisiei Europene că se gândește în mod serios să se retragă din Codul UE de bune practici privind dezinformarea, un acord voluntar care precede viitoare reguli obligatorii, au precizat oficiali europeni pentru EURACTIV.

Nu putem decât să sperăm că electoratul și justiția vor rămâne robuste în fața viitoarelor tentative de subversiune, comentează Martin Wolf în The Financial Times.

Parlamentari PNL, PSD, UDMR și de la minorități au depus un proiect de lege privind interzicerea utilizării malițioase a tehnologiei și limitarea fenomenului deepfake.

După imigranți, liberalii "woke" și birocrații de la Bruxelles, unii anti-europeni și-au găsit un alt inamic – unul de mici dimensiuni – în războiul lor cultural: insectele, comentează Bloomberg.

IGP susține că informațiile lansate în spațiul public, în cadrul unui interviu pentru un post rusesc de televiziune, de către Igor Dodon, precum că prin Moldova ar fi transportat armament din Occident pentru armata ucraineană sunt false.

Propaganda pro-Kremlin pe Facebook se manifestă și prin comentarii identice puse de un număr limitat de utilizatori, așa-zișii "troli”, conform global-focus.eu.

Cu ajutorul celei mai „politicoase” operațiuni militare speciale, Rusia urmărește obiectivul de a pune capăt genocidului de 8 ani al populației din Donbass efectuat de către regimul criminal de la Kiev, ne-a anunțat joi Ambasada Rusiei la București.

Dezinformarea cu privire la presupusa planificare a unor atacuri nucleare sau la utilizarea armelor biologice domină narațiunile din presa pro-Kremlin și din mass-media de stat chineză, conform EU vs DISINFO.

România a adoptat, în luna mai 2021, Strategia națională pentru prevenirea și combaterea antisemitismului, xenofobiei și radicalizării, însă până acum pașii făcuți pentru implementarea ei sunt timizi.