''Un război tăcut împotriva femeilor''. Așa a fost definit fenomenul feminicidului de Institutul Mediteranean de Jurnalism de Investigație (MIIR) din Atena.
Președintele Klaus Iohannis a vorbit marți despre importanța femeilor în funcții de conducere, dar și despre faptul că România rămâne codașă la acest capitol.
Ponderea femeilor care dețineau locuri în parlamentele naționale din UE a crescut de la 21% în 2004 la 33% în 2020, iar cel mai scăzut procent de femei în Parlament se înregistra anul trecut în Ungaria, Malta, România și Cehia.
Declarația zilei vine de la președintele PSD, Liviu Dragnea. Aflat pe Litoral, la Școala de Vară a femeilor PSD-iste, Dragnea a făcut mai multe glume cu și despre femeile aflate în sală.
Premierul Sorin Grindeanu a declarat, luni, că în România mai sunt de făcut pași concreți până când egalitatea de gen va deveni un lucru natural, care să vină din educație și din mentalitate.
Femeile din UE obțin salarii și pensii mai mici și sunt slab reprezentate în poziții politice și economice, precum și în funcții de conducere, deși Europa este unul dintre liderii mondiali în privința egalității de gen și drepturile femeilor.
Reuters se limitează la o știre seacă fără să menționeze etnia sau religia prim-ministrului propus, în timp ce The New York Times se întreabă dacă etnia prim-ministrului va influența poziția României în privința cotelor de migranți.
Americanii au fost la un pas de a avea o femeie președinte. În România, promovarea femeilor în politică este un proces anevoios, partidele încălcându-și adesea promisiunile. De partea cealaltă, există femei care cred că locul lor nu e în politică.
Moda este în continuare pentru femeile din politică un teren minat. Prin urmare, multe merg la sigur: sacouri (taioare) colorate cu pernuțe la umeri. Astfel, se evită orice fel de risc, dar uneori ținutele par plictisitoare.
Cardurile de energie, care reprezintă un sprijin pentru plata facturilor la energie, urmează să fie distribuite de pe 1 februarie populației, iar începând cu 20 februarie oamenii își pot plăti facturile cu acestea.
Propaganda pro-Kremlin pe Facebook se manifestă și prin comentarii identice puse de un număr limitat de utilizatori, așa-zișii "troli”, conform global-focus.eu.
România a adoptat, în luna mai 2021, Strategia națională pentru prevenirea și combaterea antisemitismului, xenofobiei și radicalizării, însă până acum pașii făcuți pentru implementarea ei sunt timizi.