Comisia Europeană va reevalua în primăvara lui 2020 respectarea de către România a regulilor UE privind finanțele publice, după ce datele finale privind deficitul bugetar vor fi disponibile. Guvernul estimează că acesta va fi de 4,4% din PIB.
Guvernatorul BNR susține că recenta depreciere a leului nu trebuie să provoace panică pentru că sunt resurse în piață, iar investitorii nu-și doresc tensiuni mari în România.
Florin Cîțu, noul ministru de finanțe, a spus joi că situația finanțelor publice depășește cele mai pesimiste așteptări ale sale, acuzând fostul guvern de conducerea economiei cu două bugete paralele.
Ludovic Orban a revenit asupra declarației privind inpozitarea angajaților din sectorul IT spunând că nu are nimic cu IT-iștii, dar trebuie să existe egalitate în tratamentul fiscal. Dar afirmația sa a stârnit valuri de-a lungul spectrului politic.
Ministrul finanțelor promite că Guvernul va schimba curând Ordonanța 114, care a deranjat foarte multe interese, dar românii vor avea de câștigat prin scăderea ratelor.
Proiectul de buget pentru acest an este construit pe un produs intern brut de 1.022,5 miliarde de lei, o creștere economică de 5,5%, o rată a inflației de 2,8% și un deficit bugetar estimat la 2,55% din PIB, potrivit proiectului publicat de finanțe.
Președintele Klaus Iohannis solicită autorităților guvernamentale să aducă sub control situația generată de extinderea pestei porcine africane și atrage atenția asupra administrării defectuoase a fondurilor de rezervă
Încetinirea ritmului de creștere a consumului și creșterea economică mai mică au impact asupra veniturilor bugetare, în timp ce costurile cu salariile și pensiile au explodat.
Comisia Europeană a adresat miercuri un avertisment României cu privire la existența unei deviații semnificative de la traiectoria de ajustare spre obiectivul bugetar pe termen mediu (MTO) în 2017.
Obișnuiți cu stilul său neconvențional, nu trebuie să fie de mirare că președintele argentinian Javier Milei, după o zi intensă plină de întâlniri s-a lăsat dus de val la un post de televiziune din Italia, relatează RAI News.
Uniunea Europeană nu pregătește un „pașaport de carbon” sau alte inițiative prin care să restricționeze libertatea de mișcare a cetățenilor, așa cum s-a vehiculat pe site-uri și publicații din România și din Republica Moldova.
Propaganda pro-Kremlin pe Facebook se manifestă și prin comentarii identice puse de un număr limitat de utilizatori, așa-zișii "troli”, conform global-focus.eu.