Subvențiile agricole continuă să fie utilizate în mod abuziv în țările din Europa Centrală și de Est, în ciuda numeroaselor încercări ale Comisiei Europene de a remedia problema, potrivit unui nou raport comandat de grupul politic al Verzilor.
Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) a autorizat la plată peste 348 de milioane de euro pentru mai mult de 602.600 de fermieri în contul subvențiilor pe suprafață aferente anului 2020.
Guvernul a adoptat un act normativ pentru stabilirea valorii ajutorului financiar pentru depozitarea privată a untului, laptelui praf degresat și a anumitor brânzeturi.
Fermierii pot cere, începând de vineri, sprijin financiar pentru atenuarea pierderilor provocate de pandemia de COVID-19, în baza unei scheme cu un buget total de 150 milioane de euro.
Comisia Europeană intenționează să crească finanțarea pentru sectorul apicol în perioada 2021-2027, susține europarlamentarul Daniel Buda, citând o informație furnizată de comisarul european Janusz Wojciechowski.
Autoritățile au efectuat plăți în valoare de circa 6 miliarde de euro din fondurile puse la dispoziție de UE pentru dezvoltarea rurală, potrivit Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale.
Politica agricolă comună a UE (PAC) își propune să sprijine fermierii și să îmbunătățească productivitatea agricolă,
pentru a asigura o ofertă sigură de alimente ieftine dar și un trai mulțumitor pentru fermierii europeni, protejând totodată mediul
Guvernul a anunțat miercuri mai multe măsuri de sprijin pentru sectorul agro-alimentar, care vor fi finanțate atât cu bani de la buget, cât și cu fonduri europene.
Europarlamentarii români insistă pentru un sprijin susținut al fermierilor din bugetul UE, pentru ca sectorul agricol să nu fie afectat, în contextul crizei coronavirusului, dar și a secetei care se manifestă în prezent în România.
Anunțat pe 22 aprilie, pachetul conține măsuri referitoare la depozitarea produselor lactate și a cărnii, măsuri de auto-organizare în cadrul pieței și programe de sprijinire a pieței de legume și fructe.
Din motive ostensibile, schimburile economice ale României cu Japonia, precedente celui de-al Doilea Război Mondial au fost ignorate de istorici, până în ultimul deceniu al veacului trecut, scrie dr Radu Șerban.
Cât de digitale vor fi investițiile în agricultură și în dezvoltarea rurală în ultimii ani? O înrebare la care condițiile pandemiei par să forțeze acțiunea urgentă. O întrebare la care Comisia Europeană răspunde și prin finanțări concrete.