Republica Moldova rămâne a fi o prioritate strategică pentru România, i-a transmis ambasadorul român la Chișinău noului premier. Ion Chicu a precizat că R. Moldova mizează în continuare pe susținerea statului român.
Aflată la Chișinău în prima sa vizită oficială, în calitate de ministru de Externe al României, Ramona Mănescu a declarat că România este gata să ofere Moldovei „asistență și expertiză” în soluționarea diferendului transnistrean.
Șeful diplomației de la Chișinău a declarat luni, la București, că a discutat cu omologul român, Ramona Mănescu, despre necesitatea unei noi declarații care să pună bazele cooperării strategice bilaterale pentru următorul deceniu.
Uniunea Europeană acoperă aproximativ 30% din costurile de finanțare ale unui proiect ce extinde rețeaua de gaze naturale din nord-estul României pentru alimentarea conductei Iași-Ungheni.
Premierul Republicii Moldova, Pavel Filip, s-a întâlnit luni la Strasbourg cu delegația României la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (APCE), condusă de senatorul Titus Corlățean.
România va susține în continuare doar opțiunea europeană a R. Moldova. Bucureștiul așteaptă consecvență și seriozitate din partea Chișinăului. Declarații în acest sens a făcut joi premierul Sorin Grindeanu, după ședința comună a celor două guverne.
Ambasadorul României la Chișinău explică, într-un interviu acordat EurActiv, cum au contribuit fondurile oferite de București la rezolvarea unor probleme în R. Moldova. Pe de altă parte, diplomatul evocă și sacrificiile necesare pe drumul către UE.
Premierul Dacian Cioloș a declarat, joi, la Chișinău, că obiectivul Guvernului român este îmbunătățirea situației cetățenilor moldoveni. Pavel Filip a anunțat că în următoarele luni va fi accelerată cooperarea energetică dintre cele două țări.
Obișnuiți cu stilul său neconvențional, nu trebuie să fie de mirare că președintele argentinian Javier Milei, după o zi intensă plină de întâlniri s-a lăsat dus de val la un post de televiziune din Italia, relatează RAI News.
Uniunea Europeană nu pregătește un „pașaport de carbon” sau alte inițiative prin care să restricționeze libertatea de mișcare a cetățenilor, așa cum s-a vehiculat pe site-uri și publicații din România și din Republica Moldova.
Propaganda pro-Kremlin pe Facebook se manifestă și prin comentarii identice puse de un număr limitat de utilizatori, așa-zișii "troli”, conform global-focus.eu.