România a votat în 2015 împotriva relocării refugiaților în țările UE, dar ulterior a susținut Pactul Global pentru Migrație al ONU. UNHCR ar vrea ca România să mobilizeze statele UE în vederea gestionării mai eficiente a fluxurilor de refugiați.
Mesajul principal al premierului Viktor Orban în discursul privind starea națiunii a fost că la europarlamentarele din mai se va stabili dacă Europa va avea sau nu un viitor.
Controversatul premier Viktor Orban, cu un discurs naționalist și antiimigrație, e pe cale să obțină al treilea mandat consecutiv în fruntea Guvernului de la Budapesta - și al patrulea în total - la alegerile legislative de duminică.
Cetățenii europeni veniți în perioada de tranziție post-Brexit ar putea rămâne în Marea Britanie pe termen nedefinit, dar familiile nu vor fi acceptate automat, propune guvernul de la Londra.
Ministrul bulgar al Apărării intenționează să trimită militari pentru a întări paza la granița cu Turcia. Frontierele externe ale UE ar trebui să fie apărate "folosind arme, dacă este necesar”.
Italia le cere celorlalte state membre ale Uniunii Europene care participă la operațiunile Frontex din Marea Mediterană să transporte în propriile porturi imigranți extracomunitari salvați, pledând pentru solidaritate la nivel comunitar.
Cum ar trebui să discutăm despre refugiați? Care este diferența dintre migranți și refugiați? Cum sunt ajutați refugiații care vin în Europa? Care este rolul României?
Care este procedura de înregistrarea a unei cereri de azil? Ce forme de asistență sunt oferite solicitanților de azil? Care a fost răspunsul autorităților române la criza din 2015 și care este planul pentru perioada următoare?
Cardurile de energie, care reprezintă un sprijin pentru plata facturilor la energie, urmează să fie distribuite de pe 1 februarie populației, iar începând cu 20 februarie oamenii își pot plăti facturile cu acestea.
Propaganda pro-Kremlin pe Facebook se manifestă și prin comentarii identice puse de un număr limitat de utilizatori, așa-zișii "troli”, conform global-focus.eu.
România a adoptat, în luna mai 2021, Strategia națională pentru prevenirea și combaterea antisemitismului, xenofobiei și radicalizării, însă până acum pașii făcuți pentru implementarea ei sunt timizi.