În urma aprobării deciziei privind resursele proprii de către toate statele membre ale UE, Comisia poate începe acum să adune resurse pentru a finanța redresarea prin intermediul instrumentului NextGenerationEU.
Consiliul a aprobat astăzi un sprijin financiar în valoare de 87,4 miliarde de euro pentru 16 state membre, printre care și România, sub forma unor împrumuturi din partea UE în cadrul SURE.
România a emis noi obligațiuni pe piața internațională care îi oferă confortul de a putea finanța în acest an toate cheltuielile din buget fără să existe probleme în perioada următoare, a explicat Florin Cîțu, ministrul finanțelor.
Municipalitatea Bucureștiului și-a asigurat nevoile de finanțare cu un împrumut de 555 milioane de lei (115 milioane de euro) de la Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare.
România s-a împrumutat joi, pentru prima oară în istorie, la dobânzi negative, a anunțat ministrul interimar al finanțelor, Florin Cîțu, cel care a fost desemnat de președintele Klaus Iohannis să formeze un nou guvern.
Banca Transilvania va acorda întreprinderilor mici și mijlocii credite cu garanții europene, în urma unui acord de garantare încheiat cu Fondul European de Investiții (FEI) - Inițiativa pentru IMM (POIIMM).
Banca Europeană de Investiții acordă un împrumut de un miliard de euro pentru cofinanțarea proiectelor prioritare de infrastructură de transport cu Fonduri Structurale și de Investiții (EFSI) în valoare totală de 6,8 miliarde de euro.
Ambasadorul României la Chișinău explică, într-un interviu acordat EurActiv, cum au contribuit fondurile oferite de București la rezolvarea unor probleme în R. Moldova. Pe de altă parte, diplomatul evocă și sacrificiile necesare pe drumul către UE.
Suma acordată de instituția financiară internațională este în contul celui de-al doilea împrumut pentru politici de dezvoltare privind eficientizarea finanțelor publice și creșterea economică (DPL).
Obișnuiți cu stilul său neconvențional, nu trebuie să fie de mirare că președintele argentinian Javier Milei, după o zi intensă plină de întâlniri s-a lăsat dus de val la un post de televiziune din Italia, relatează RAI News.
Uniunea Europeană nu pregătește un „pașaport de carbon” sau alte inițiative prin care să restricționeze libertatea de mișcare a cetățenilor, așa cum s-a vehiculat pe site-uri și publicații din România și din Republica Moldova.
Propaganda pro-Kremlin pe Facebook se manifestă și prin comentarii identice puse de un număr limitat de utilizatori, așa-zișii "troli”, conform global-focus.eu.