În 2022, România și Bulgaria au avut cel mai scăzut nivel al prețurilor bunurilor și serviciilor de consum în consumul final al gospodăriilor din UE, care este cu 41% mai mic decât media pentru UE.
Președinta Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde, a lansat miercuri un atac usturător la adresa profesiei de economist, acuzând analiștii că au „încredere oarbă” în modelele lor, care de multe ori au puțină legătură cu realitatea.
În contextul unei devalorizări constante a monedei locale și a inflației în creștere, care în 2023 a fost de peste 211%, Banca Centrală a Argentinei a aprobat emiterea de noi bancnote în valoare de 10.000 și 20.000 de pesos.
Perspectivele economice din România pe termen scurt sunt influențate de incertitudinea legată de modalitățile de corecție, atât a deficitului bugetar, cât și a celui de cont curent.
Creșterile salariale semnificative observate în ultimele luni în regiune au început să inverseze trendul și au contribuit la detensionarea nemulțumirii populațiilor din regiune, potrivit Le Monde.
Pensiile se majorează de la 1 ianuarie 2024 cu 13,5%, rata inflației, iar "inechitățile se vor repara prin noua lege a pensiilor", susține prim-ministrul Marcel Ciolacu.
Creșterea cheltuielilor efectuate prin intermediul comerțului electronic la nivel european este estimată la 8% anul acesta comparativ cu anul trecut, dar ținând cont de factorul inflației, cifra scade la 2%, scrie businessdaily.gr.
Premierul Marcel Ciolacu a declarat luni că el de 100 de lei crede că poate face cumpărături consistente, deși inițial a spus că nu a înnțeles întrebarea.
Privilegiile fiscale, dacă au un scop bine țintit, se acordă pentru 1-5 ani, dar când trec de 10-15 ani atunci devin rente care distorsionează piața, a afirmat miercuri guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu.
Obișnuiți cu stilul său neconvențional, nu trebuie să fie de mirare că președintele argentinian Javier Milei, după o zi intensă plină de întâlniri s-a lăsat dus de val la un post de televiziune din Italia, relatează RAI News.
Uniunea Europeană nu pregătește un „pașaport de carbon” sau alte inițiative prin care să restricționeze libertatea de mișcare a cetățenilor, așa cum s-a vehiculat pe site-uri și publicații din România și din Republica Moldova.
Propaganda pro-Kremlin pe Facebook se manifestă și prin comentarii identice puse de un număr limitat de utilizatori, așa-zișii "troli”, conform global-focus.eu.