La șase săptămâni după ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană și cu două săptămâni înainte de alegerile europene, liderii UE se vor întâlni la Sibiu pentru a reflecta cu privire la agenda strategică ce va orienta activitatea UE în următorii ani
Politica de coeziune este principalul vehicul de investiții al Uniunii Europene. Circa o treime din bugetul european este alocată pentru sprijinirea regiunilor mai puțin dezvoltate, dar și pentru susținerea inovației și a firmelor mici și mijlocii.
Toate formațiunile de pe eșichierul politic se pronunță pentru o integrare mai strânsă a României cu restul Uniunii Europene, dar multor politicieni le-ar fi greu să evidențieze care vor fi avantajele.
România își menține angajamentul de aderare la zona euro, dar Guvernul nu își asumă, în programul de convergență ce va fi transmis Comisiei Europene, o dată concretă, cu toate că PSD a votat pentru adoptarea monedei unice până în 2024.
Perspectiva ca euroscepticii să obțină rezultate bune la alegeri au îngrijorat oficialii UE și alegătorii pro-UE în ultimii 15 ani. 2019 este un an important pentru construcția europeană, iar lupta cu scepticismul este încă și mai importantă.
Fondul Monetar European (FME) va avea la bază cadrul juridic al UE și structura Mecanismului european de stabilitate (MES) și va sprijini statele membre din zona euro care se confruntă cu dificultăți financiare.
România și-a dorit foarte mult aderarea la Uniunea Europeană, iar societatea a fost dezamăgită când nu a prins primul val, din 2004. Totuși, românii sunt printre cele mai pro-europene nații din UE, deși s-au mai acumulat dezamăgiri în acest deceniu.
De-a lungul timpului, România a anunțat de mai multe ori că are de gând să intre în zona euro până într-un anumit an, dar toate aceste obiective au fost ratate. Deși au fost mai multe date avansate, Guvernul nu are în prezent o țintă asumată.
Formațiunea extremistă AUR a depus marți solicitarea pentru convocarea unei sesiuni extraordinare a Parlamentului în perioada 20-24 ianuarie, scopul fiind începerea procedurii de suspendare a președintelui Klaus Iohannis.
Experții în securitate cibernetică invitați în cadrul webinarului “Riscurile Cibernetice: de la amenințare, la soluții”, care a avut loc miercuri, estimează atacurile cibernetice care au loc zilnic la o valoare de 8,44 trilioane de dolari.
Obișnuiți cu stilul său neconvențional, nu trebuie să fie de mirare că președintele argentinian Javier Milei, după o zi intensă plină de întâlniri s-a lăsat dus de val la un post de televiziune din Italia, relatează RAI News.