Ministrul Justiției a refuzat să spună de ce nu s-a ținut cont de cererea magistraților cu privire la statutul Secției speciale, explicând graba de a adopta o nouă OUG, în pofida avizului negativ al CSM, prin decizia premierului Viorica Dăncilă.
Procurorii DIICOT au decis luni să prelungească, până pe 22 martie, protestul față de adoptarea OUG 7 pe legile Justiției, susținând că Secția de anchetare a magistraților (SIIJ) este o structură artificială, netransparentă și nefuncțională.
Procurorul general a declarat că nu s-a dus la consultările de la Guvern privind OUG 7 întrucât discuțiile ar fi trebuit să fie înainte de a emite ordonanța de urgență, care este clar neconstituțională.
Trei asociații ale magistraților resping decizia lui Tudorel Toader de a abroga un singur articol din OUG 7, după autointitulatele ”discuții pe marginea legislației în domeniul justiției”, subliniind că independența justiției nu se poate negocia.
După întâlnirea cu câțiva reprezentanți ai sistemului judiciar, ministrul Justiției a declarat că va fi abrogat art. 54 din OUG 7. Prim-vicepreședintele Comisiei Europene a cerut oprirea modificărilor din Justiție.
Ordonanța de Urgență 7/2019, ce aduce noi modificări legilor Justiției, va fi atacată de Partidul Libertății, Unității și Solidarității (PLUS), începând de luni, la toate curțile de apel din țară.
Avocatul Toni Neacșu, unul dintre cei care au atacat la CCR completurile de 5 judecători de la Înalta Curte, acuză PSD-ALDE că a renunțat la principii și a trecut ”la retorsiuni politice”.
Procurorii Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție (SIIJ) ar fi încercat de trei ori să preia dosarul TelDrum în care liderul PSD, Liviu Dragnea, este urmărit penal, în primele două cereri fără să fie invocat niciun temei legal.
Cardurile de energie, care reprezintă un sprijin pentru plata facturilor la energie, urmează să fie distribuite de pe 1 februarie populației, iar începând cu 20 februarie oamenii își pot plăti facturile cu acestea.
Propaganda pro-Kremlin pe Facebook se manifestă și prin comentarii identice puse de un număr limitat de utilizatori, așa-zișii "troli”, conform global-focus.eu.
România a adoptat, în luna mai 2021, Strategia națională pentru prevenirea și combaterea antisemitismului, xenofobiei și radicalizării, însă până acum pașii făcuți pentru implementarea ei sunt timizi.