Jurnaliștii afirmă că sunt supuși unor restricții crescânde venite din partea guvernului președintelui Volodimir Zelenski, ei susținând că măsurile depășesc motivele de securitate datorate războiului, potrivit The New York Times.
În clasamentul mondial al libertății presei publicat recent de ONG-ul Reporters Sans Frontières (RSF), Brazilia a urcat zece poziții față de anul anterior și se află încă pe un modest loc 82 dintre 180 de țări evaluate.
Atacurile politice asupra libertății presei, inclusiv detenția jurnaliștilor, suprimarea instituțiilor media independente și difuzarea pe scară largă a dezinformării, s-au intensificat în mod semnificativ în ultimul an.
Legea Delictelor Urii adoptată de Holyrood este o lege plină de ură. Dar există și la Westminster legi din belșug care restricționează inutil libera exprimare, comentează The Telegraph.
Tendința evidentă a mijloacelor de informare din grupul Bolloré (CNews, „JDD”, Europe 1 etc.) de a favoriza comentariile de extremă-dreapta evocă strategia premierului ungar, Viktor Orban.
În lupta dintre intențiile bune și personajele de rea credință, societatea e în pericol să piardă din vedere ce anume trebuie protejat cel mai mult, scrie jurnalistul Robert Shrimsley în The Financial Times.
Statul de drept este în declin în întreaga Uniune Europeană, pentru că guvernele continuă să slăbească verificările legate de statul de drept și de democrație.
Țările UE trebuie obligate să protejeze mass-media de ingerințe, să interzisă folosirea programelor-spion împotriva jurnaliștilor, iar publicitatea de stat să fie alocată echitabil.
Experții în securitate cibernetică invitați în cadrul webinarului “Riscurile Cibernetice: de la amenințare, la soluții”, care a avut loc miercuri, estimează atacurile cibernetice care au loc zilnic la o valoare de 8,44 trilioane de dolari.
Obișnuiți cu stilul său neconvențional, nu trebuie să fie de mirare că președintele argentinian Javier Milei, după o zi intensă plină de întâlniri s-a lăsat dus de val la un post de televiziune din Italia, relatează RAI News.
Uniunea Europeană nu pregătește un „pașaport de carbon” sau alte inițiative prin care să restricționeze libertatea de mișcare a cetățenilor, așa cum s-a vehiculat pe site-uri și publicații din România și din Republica Moldova.