Criza costului vieții amenință să se transforme într-o criză a locuințelor. Este mai bine să prevenim o problemă decât să o tratăm. Creșterea costurilor locuințelor duce la situații disperate în întreaga Uniune Europeană.
Un număr de 67.816 locuințe au fost finalizate anul trecut, în creștere cu 304 unități față de anul 2019, potrivit datelor provizorii publicate miercuri de Institutul Național de Statistică (INS).
Ministrul Dezvoltării, Cseke Attila, a declarat miercuri seară, la Antena 3, că prețul locuințelor ANL se va recalcula prin modificarea legislației, lucru care trebuie făcut anul acesta.
Agenția Națională pentru Locuințe (ANL), instituție aflată sub autoritatea Ministerului Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației (MLPDA), a recepționat miercuri în comuna Oșorhei, Bihor, 8 locuințe sociale destinate comunităților de romi.
Agenția Națională pentru Locuințe (ANL) a recepționat joi 12 locuințe destinate închirierii, pentru tinerii specialiști din domeniul sănătății din municipiul Călărași.
Studiul ”Dreptul la locuire adecvată în municipiul București” al Centrului pentru Resurse Juridice arată că, per ansamblu, accesul cetățeanului la locuințe sociale este greoi, impredictibil, suprabirocratizat, anacronic, discriminatoriu și iluzoriu.
Peste 65% dintre românii cu vârste cuprinse între 15 și 29 de ani locuiau anul trecut în gospodării supraaglomerate, arată datele biroului european de statistică, în timp ce media UE este de peste două ori mai mică.
Guvernul a aprobat în ședința de miercuri un proiect de Ordonanță de Urgență prin care sunt oferite privilegii președinților Curții Constituționale, Înaltei Curți de Casație și Justiție, Curții de Conturi, CSM și Academiei Române.
Obișnuiți cu stilul său neconvențional, nu trebuie să fie de mirare că președintele argentinian Javier Milei, după o zi intensă plină de întâlniri s-a lăsat dus de val la un post de televiziune din Italia, relatează RAI News.
Uniunea Europeană nu pregătește un „pașaport de carbon” sau alte inițiative prin care să restricționeze libertatea de mișcare a cetățenilor, așa cum s-a vehiculat pe site-uri și publicații din România și din Republica Moldova.
Propaganda pro-Kremlin pe Facebook se manifestă și prin comentarii identice puse de un număr limitat de utilizatori, așa-zișii "troli”, conform global-focus.eu.