De la debutul pandemiei de COVID-19, discuțiile despre rasism, în special rasismul la adresa asiaticilor, au revenit în atenția mediei. Cu toate acestea, ura la adresa asiaticilor continuă să se răspândească în mediul online.
Redacțiile din Europa sunt încă predominant albe și de clasă mijlocie, deși societățile se schimbă cu o viteză rapidă. Experții solicită sectorului să se schimbe și să le permită jurnaliștilor să reflecte societatea așa cum este.
Românii rămân îngrijorați de situația generată de pandemia de COVID–19 și de consecințele acesteia atât la nivel general, asupra țării, dar și la nivel personal, potrivit unui sondaj IRES publicat marți.
Marius Dragomir, director al Center for Media, Data and Society, CEU, are peste 15 ani de experiență de cercetare asupra mass-media, specializat în reglementări specifice domeniului, media digitale, organizarea structurilor mass-media.
Raportul sugerează că perioada de criză generată de coronavirus va accelera accelera tendința digitalizării și a creșterii audiențelor care se bazează pe branduri TV de încredere, pentru informație.
Pandemia de coronavirus a pus autoritățile din România în gardă. Dar, așa cum s-a văzut, acestea fost mai alertate de informațiile transmise presei decât de îmbunătățirea condițiilor din spitale.
Proliferarea de informații inexacte sau de-a dreptul false nu reprezintă doar un atac la adresa valorilor și unității europene, ci poate reprezenta chiar un pericol la adresa vieților oamenilor, spune ambasadorul României la UE, Luminița Odobescu.
Mass-media și Uniunea Europeană se confruntă cu pericole similare: forțe ale întunericului, perspectiva sărăciei și un proces greoi de luare a deciziilor.
Din motive ostensibile, schimburile economice ale României cu Japonia, precedente celui de-al Doilea Război Mondial au fost ignorate de istorici, până în ultimul deceniu al veacului trecut, scrie dr Radu Șerban.
Cât de digitale vor fi investițiile în agricultură și în dezvoltarea rurală în ultimii ani? O înrebare la care condițiile pandemiei par să forțeze acțiunea urgentă. O întrebare la care Comisia Europeană răspunde și prin finanțări concrete.