Producătorii care au retras fructe de pe piață în vederea distribuției gratuite vor primi un sprjin financiar din Fondul European de Garantare Agricolă, anunță Ministerul Agriculturii.
Fermierii români au depus în campania 2018 peste 866.000 de cereri unice de plată pentru o suprafață de 9,64 milioane de hectare, cu 250.000 de hectare mai mult decât în anul anterior.
Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) reamintește că termenul limită de depunere a Cererilor Unice de Plată, în cadrul Campaniei 2018, este data de 15 mai.
Comisia Europeană urmează să anunțe în câteva zile câți bani va primi agricultura din UE după 2020. Cu atât mai mult, cum stă România la absorbția fondurilor pentru fermieri și dezvoltarea mediului rural în acest an?
În al cincilea an de la reforma PAC, experiența și rezultatele României vorbesc despre importanța continuării investițiilor și potențialul politicilor europene de a susține modernizarea în agricultură și dezvoltarea rurală.
România va atrage în acest an fonduri europene de dezvoltare rurală în sumă de 1,4 miliarde de euro, a declarat miercuri Petre Daea, minisrul agriculturii.
Politica Agricolă Comună ar putea primi mai puține fonduri după 2020, dar România dezaprobă ideea tăierii bugetului UE pentru agricultură și vrea ca acesta să susțină în continuare atât fermierii, prin subvenții directe, cât și dezvoltarea satelor.
Pentru susținerea producătorilor agricoli care cultivă tomate în spații protejate Guvernul alocă 180 de milioane de lei, un buget similar cu cel din 2017, dar numărul fermierilor doritori să intre în program s-a dublat, spune ministrul Petre Daea.
Acordarea la timp a subvențiilor este principalul obiectiv al ministrului agriculturii, care vrea și să extindă programul antigrindină și investițiile în instalațiile de irigații.
România vrea menținerea bugetului Politicii Agricole Comune (PAC) după 2020 și a celor doi piloni din cadrul acesteia și se opune plafonării plăților directe, spune Petre Daea, ministrul agriculturii, într-un interviu acordat Agerpres.
Obișnuiți cu stilul său neconvențional, nu trebuie să fie de mirare că președintele argentinian Javier Milei, după o zi intensă plină de întâlniri s-a lăsat dus de val la un post de televiziune din Italia, relatează RAI News.
Uniunea Europeană nu pregătește un „pașaport de carbon” sau alte inițiative prin care să restricționeze libertatea de mișcare a cetățenilor, așa cum s-a vehiculat pe site-uri și publicații din România și din Republica Moldova.
Propaganda pro-Kremlin pe Facebook se manifestă și prin comentarii identice puse de un număr limitat de utilizatori, așa-zișii "troli”, conform global-focus.eu.