Rusia reprezintă o „amenințare directă” pentru securitatea țărilor NATO, ai căror lideri se reunesc în cadrul unui summit la Madrid, a declarat miercuri Jens Stoltenberg, secretarul general al Alianței Nord-Atlantice.
Președintele turc joacă la două capete în relațiile cu Rusia și NATO, iar achiziția de către Turcia a sistemelor rusești de apărare antirachetă S-400 ar putea „pune în pericol informații clasificate despre sistemele de arme NATO”.
Adjunctul șefului Alianței, Mircea Geoană, estimează că, de când Rusiea a atacat Ucraina, NATO nu mai este obligată să nu-și desfășoare forțele în Europa de est.
Pentru România, este foarte importantă viitoarea contribuție concretă a celor două state nordice la procesul de consolidare a posturii de descurajare și apărare a NATO pe Flancul Estic într-o manieră echilibrată, spune Bogdan Aurescu.
Suedia și Finlanda sunt pe punctul de a trimite cererile de aderare la NATO, un proces care se va derula rapid și fără probleme cel mai probabil, deși Rusia și-a manifestat deja obiecțiile.
Republica Moldova intenționează să adere la Uniunea Europeană, însă nu are niciun plan de a renunța la neutralitatea sa pentru a se alătura NATO, susține șefa guvernului de la Chișinău, Natalia Gavrilița.
NATO trebuie să-i găsească un succesor secretarului său general Jens Stoltenberg, al cărui mandat se încheie pe 1 octombrie. Printre numele vehiculate se numără și președintele Klaus Iohannis.
Peste 70% dintre români cred că NATO va apăra România, în contextul creșterii riscului producerii unui război în Ucraina, potrivit unui sondaj INSCOP Research, citat de Agerpres.
Deputatul AUR Ciprian Ciubuc propune câteva "măsuri militare urgente" în contextul tensiunilor dintre NATO și Rusia. Printre ele se numără dotarea cu explozibil a drumurilor și podurilor de la intrarea în țară dinspre granița de Est.
România a adoptat, în luna mai 2021, Strategia națională pentru prevenirea și combaterea antisemitismului, xenofobiei și radicalizării, însă până acum pașii făcuți pentru implementarea ei sunt timizi.
De la Odesa, până la punctul de trecere a frontierei Palanca-Maiaki-Udobnoe, sunt aproximativ 40 de kilometru, iar taximetriștii percep o taxă de 2000 de hrivne (60 euro) pentru o călătorie până la frontiera cu Moldova.
Ieri, când realizam acest reportaj încă era pace. Astăzi ne-am trezit de la bubuitul obuzelor undeva departe. Se aud de la Cricova, aici unde locuim, iar în acest moment nu știm cine trage.