Premiera Danemarcei, favorită în cursă, are o lungă carieră politică în țara ei și este în favoarea politicilor comune de apărare ale Uniunii Europene, scrie 20 Minutos.
Fostul șef al NATO Anders Rasmussen a estimat că anumite țări, ca Polonia, ar putea face pasul de a trimite trupe în Ucraina, dacă nu se găsesc garanții de securitate la următorul summit, la Vilnius, în iulie, notează Le Figaro.
Exercițiul va cuprinde o formațiune operațională și tactică, în principal în Germania, dar și în Cehia, în Estonia și în Letonia, relatează La Libre Belgique.
Ministrul japonez de externe Yoshimasa Hayashi a spus că detaliile nu au fost încă finalizate, dar că motivul pentru care a luat această decizie este că, de la agresiunea rusă împotriva Ucrainei, lumea a devenit mai instabilă, scrie Infobae.
Climatul pozitiv înregistrat în ultimele luni între Grecia și Turcia riscă să fie sacrificat pe altarul campaniilor electorale din cele două țări, deoarece amenințările au încetat, dar suspiciunea rămâne.
Necesitatea unui nou angajament ambițios pentru investițiile în apărare a fost subliniată de secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, în timpul reuniunii Comitetului Militar al NATO, scrie I Efimerida.
Rusia lui Vladimir Putin și China lui Xi Jinping lucrează mână în mână pentru a-și proteja interesele strategice în zona arctică, incompatibile cu cele ale Alianței Nord-Atlantice, notează La Razon.
"Vom încerca să obținem pentru Ucraina (...) garanții de securitate suplimentare care vor întări potențialul militar al Ucrainei, care vor întări și sentimentul de securitate al poporului ucrainean", a declarat Andrzej Duda.
Puțin peste 50% dintre bulgari nu vor să apere niciun aliat din NATO, dacă acesta ar fi atacat. Peste 10% nu vor ca NATO să-i protejeze, dacă Bulgaria ar fi atacată.
Obișnuiți cu stilul său neconvențional, nu trebuie să fie de mirare că președintele argentinian Javier Milei, după o zi intensă plină de întâlniri s-a lăsat dus de val la un post de televiziune din Italia, relatează RAI News.
Uniunea Europeană nu pregătește un „pașaport de carbon” sau alte inițiative prin care să restricționeze libertatea de mișcare a cetățenilor, așa cum s-a vehiculat pe site-uri și publicații din România și din Republica Moldova.
Propaganda pro-Kremlin pe Facebook se manifestă și prin comentarii identice puse de un număr limitat de utilizatori, așa-zișii "troli”, conform global-focus.eu.