Pe măsură ce restricțiile pandemiei COVID-19 se reduc, mai mulți rezidenți se mută în alte orașe – 50% dintre rezidenții urbani s-au mutat deja într-un oraș nou, iar 48% iau în considerare această schimbare în viitor.
Comisia Europeană a desemnat joi 100 de orașe din UE care vor participa la misiunea UE pentru 100 de orașe inteligente și neutre din punctul de vedere al impactului asupra climei până în 2030, așa-numita misiune „Orașe”.
În Uniunea Europeană, mai multe state pariază pe bicicletă și alte mijloace alternative de transport pentru a mai reduce traficul și poluarea. Autoritățile române au acordat prea puțină atenție pistelor de biciclete, inclusiv în orașele poluate.
Stoparea pandemiei de COVID-19 depinde și de modul de răspuns al orașelor și al marilor comunități la necesitatea respectării măsurilor de protecție pentru limitarea răspândirii coronavirusului, afirmă președintele Klaus Iohannis.
Din cauza efectelor crizei provocate de coronavirus, Comisia Europeană a propus marți să se ofere orașelor Rijeka (Croația) și Galway (Irlanda) posibilitatea de a-și prelungi titlul de „Capitală Europeană a Culturii 2020” până la 30 aprilie 2021.
Ministrul Mediului, Costel Alexe, i-a transmis primarului Capitalei că ar trebui să se mute în București, după ce Gabriela Firea i-a spus că ar trebui să se mute din oraș, dacă e deranjat de poluare.
Comisia Europeană a anunțat joi lansarea a două proiecte pentru a furniza expertiză regiunilor și orașelor din România, în cooperare cu Guvernul de la București și cu Banca Mondială.
Premiul Sustainable Urban Mobility Planning (SUMP) 2018 a fost acordat orașului din România pentru viziunea clară de planificare, strategia robustă de finanțare și obiectivele măsurabile.
Potrivit UNDP, până în 2030 60% din populația globului va locui în orașe. În acest context, noua agendă urbană, adoptată recent, propune durabilitate, incluziune și flexibilitate. Care vor fi însă principalele provocări ale lumii?
Formațiunea extremistă AUR a depus marți solicitarea pentru convocarea unei sesiuni extraordinare a Parlamentului în perioada 20-24 ianuarie, scopul fiind începerea procedurii de suspendare a președintelui Klaus Iohannis.
Experții în securitate cibernetică invitați în cadrul webinarului “Riscurile Cibernetice: de la amenințare, la soluții”, care a avut loc miercuri, estimează atacurile cibernetice care au loc zilnic la o valoare de 8,44 trilioane de dolari.
Obișnuiți cu stilul său neconvențional, nu trebuie să fie de mirare că președintele argentinian Javier Milei, după o zi intensă plină de întâlniri s-a lăsat dus de val la un post de televiziune din Italia, relatează RAI News.