Prețul petrolului a urcat puternic joi, după ce Rusia a atacat Ucraina, iar cotația țițeiului Brent a depășit pentru prima dată după 2014 pragul de 100 de dolari pe baril.
Dezvoltarea piețelor de capital din UE este esențială pentru a asigura accesul la finanțare de pe piață, mai ales în urma crizei economice provocate de epidemia de COVID-19.
Ludovic Orban promite măsuri pentru dezvoltarea pieței de capital din România, dar are mâinile legate de o lege propusă de PSD. Premierul spune însă că legea care interzice vânzarea activelor statului va fi modificată de viitorul Parlament.
Municipalitatea Bucureștiului și-a asigurat nevoile de finanțare cu un împrumut de 555 milioane de lei (115 milioane de euro) de la Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare.
Prețul petrolului pe piețele internaționale a scăzut puternic în acest început de 2016, iar bursele de acțiuni au urmat același trend, evidențiind frica investitorilor de o nouă recesiune a economiei mondiale.
Un grup de hackeri ruși s-au infiltrat pe serverele companiei Dow Jones & Co., proprietara Wall-Street Journal și a altor publicații, și au furat informații despre tranzacții înainte ca acestea să devină publice, potrivit unor surse Bloomberg.
Noua strategie pentru România a Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) are ca obiective extinderea accesului la finanțare prin stimularea creditării și dezvoltarea pieței de capital.
Șeful Autorității de Supraveghere Financiară (ASF), Mișu Negrițoiu, a fost numit joi președinte al Comitetului pentru Analize Economice și de Piață din cadrul Autorității Europene pentru Valori Mobiliare și Piețe (ESMA), cu un mandat de doi ani.
Cardurile de energie, care reprezintă un sprijin pentru plata facturilor la energie, urmează să fie distribuite de pe 1 februarie populației, iar începând cu 20 februarie oamenii își pot plăti facturile cu acestea.
Propaganda pro-Kremlin pe Facebook se manifestă și prin comentarii identice puse de un număr limitat de utilizatori, așa-zișii "troli”, conform global-focus.eu.
România a adoptat, în luna mai 2021, Strategia națională pentru prevenirea și combaterea antisemitismului, xenofobiei și radicalizării, însă până acum pașii făcuți pentru implementarea ei sunt timizi.