Comisia Europeană a anunțat că ia în considerare un nou suport financiar pentru fermierii din UE afectați de un aflux de produse agricole ucrainene, ca urmare a deciziei Poloniei, Ungariei și Slovaciei de a interzice importul de alimente din Ucraina.
Cu toate că așa numita „condiționalitate socială” va fi obligatorie abia din 2025, unele state membre ale UE vor începe să aplice standardele de muncă începând cu 2023, dar lipsa unui sistem de sancțiuni armonizat ridică multe semne de întrebare.
O nouă politică agricolă se aplica de la 1 ianuarie și până în 2027 celor 27 de țari membre ale UE. Din ce în ce mai puțin comună, ea ține acum mai mult de juxtapunerea regimurilor naționale.
Comisarului pentru Agricultură, Janusz Wojciechowski, se așteaptă ca ponderea Politicii Agricole Comune în bugetul UE să fie majorată în următorul program, care va începe în 2028, în timp ce creșterea inflației se resimte în sectorul agroalimentar.
Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) a început la 16 octombrie să plătească cererile depuse de fermieri în primăvară. Condițiile ecologice sunt obligatorii pentru fermieri.
În vremea comunismului, pentru a se atinge obiectivele ambițioase, minciuna pleca din statistici. Contestate de fostul ministru al Agriculturii, Adrian Oros, este greu de spus în ce măsură cifrele oficiale reflectă realitatea din teren.
Creșterea producției de alimente în Europa este o prioritate în lumina războiului din Ucraina, iar Comisia Europeană încurajează statele membre să facă acest lucru prin Politica Agricolă Comună (PAC), a spus comisarul pentru agricultură.
Una dintre cele mai importante politici ale UE, Politica Agricolă Comună (PAC) are drept scop asigurarea siguranței alimentare a blocului european, un obiectiv ce a devenit extrem de actual din cauza invaziei Rusiei în Ucraina.
Comisia Europeană invită toate părțile interesate să își prezinte observațiile cu privire la normele revizuite propuse privind ajutoarele de stat pentru sectoarele agricol, forestier și pescăresc.
Nouă dintre cele 27 de state membre ale Uniunii Europene nu au transmis Planul Național Strategic până la termenul limită de 31 decembrie. România se numără printre restanțieri, alături de țări precum Germania și Belgia.
Propaganda pro-Kremlin pe Facebook se manifestă și prin comentarii identice puse de un număr limitat de utilizatori, așa-zișii "troli”, conform global-focus.eu.
România a adoptat, în luna mai 2021, Strategia națională pentru prevenirea și combaterea antisemitismului, xenofobiei și radicalizării, însă până acum pașii făcuți pentru implementarea ei sunt timizi.
De la Odesa, până la punctul de trecere a frontierei Palanca-Maiaki-Udobnoe, sunt aproximativ 40 de kilometru, iar taximetriștii percep o taxă de 2000 de hrivne (60 euro) pentru o călătorie până la frontiera cu Moldova.