Ministrul Justiției a refuzat să spună de ce nu s-a ținut cont de cererea magistraților cu privire la statutul Secției speciale, explicând graba de a adopta o nouă OUG, în pofida avizului negativ al CSM, prin decizia premierului Viorica Dăncilă.
Procurorii DIICOT au decis luni să prelungească, până pe 22 martie, protestul față de adoptarea OUG 7 pe legile Justiției, susținând că Secția de anchetare a magistraților (SIIJ) este o structură artificială, netransparentă și nefuncțională.
Procurorul-șef al DNA, Nistor Călin, i-a informat pe premierul Viorica Dăncilă și pe ministrul Justiției, Tudorel Toader, despre situația creată la nivelul instituției ca urmare a adoptării OUG 7, solicitând aborgarea acesteia.
Procurorul general a declarat că nu s-a dus la consultările de la Guvern privind OUG 7 întrucât discuțiile ar fi trebuit să fie înainte de a emite ordonanța de urgență, care este clar neconstituțională.
Deputatul PSD Eugen Nicolicea invocă mai multe articole din legea 62/2011 privind dialogul social și afirmă că procurorii care protestează au încălcat-o, astfel fiind pasibili de amendă sau de închisoare.
Trei asociații ale magistraților resping decizia lui Tudorel Toader de a abroga un singur articol din OUG 7, după autointitulatele ”discuții pe marginea legislației în domeniul justiției”, subliniind că independența justiției nu se poate negocia.
După întâlnirea cu câțiva reprezentanți ai sistemului judiciar, ministrul Justiției a declarat că va fi abrogat art. 54 din OUG 7. Prim-vicepreședintele Comisiei Europene a cerut oprirea modificărilor din Justiție.
Ordonanța de Urgență 7/2019, ce aduce noi modificări legilor Justiției, va fi atacată de Partidul Libertății, Unității și Solidarității (PLUS), începând de luni, la toate curțile de apel din țară.
Obișnuiți cu stilul său neconvențional, nu trebuie să fie de mirare că președintele argentinian Javier Milei, după o zi intensă plină de întâlniri s-a lăsat dus de val la un post de televiziune din Italia, relatează RAI News.
Uniunea Europeană nu pregătește un „pașaport de carbon” sau alte inițiative prin care să restricționeze libertatea de mișcare a cetățenilor, așa cum s-a vehiculat pe site-uri și publicații din România și din Republica Moldova.
Propaganda pro-Kremlin pe Facebook se manifestă și prin comentarii identice puse de un număr limitat de utilizatori, așa-zișii "troli”, conform global-focus.eu.