În decembrie, importul de petrol rusesc în UE a scăzut cu 270.000 de barili pe zi față de luna noiembrie. Astfel, au fost livrați în total până la 900.000 de barili pe zi, potrivit datelor Agenției Internaționale pentru Energie.
România este solidară cu decizia Comisiei Europene privind petrolul rusesc și nu se pune problema să fim nepregătiți, a declarat miercuri ministrul energiei, Virgil Popescu.
România nu va fi afectată, pe termen scurt, de scăderea drastică a prețului petrolului din Statele Unite, în condițiile în care se consumă foarte mult petrol din producția internă, susține ministrul economiei, Virgil Popescu.
România a importat anul trecut o cantitate de țiței de 7,468 milioane tone echivalent petrol, cu 872.800 tep mai mare față de cea importată în 2015, conform datelor centralizate de Institutul Național de Statistică.
Statele exportatoare de petrol par să fi ajuns la un acord privind scăderea producției, pe fondul prețurilor mici din ultimii doi ani. Vladimir Putin a spus că Rusia ar putea adera la acord, dar investitorii cred că supraoferta de țiței va persista.
Deși importă mai mult de jumătate din țițeiul consumat, România nu se numără printre statele membre ale Uniunii Europene în care riscurile geopolitice pot afecta în mare măsură aprovizionarea cu petrol, arată un studiu Cambridge Econometrics.
Viitorul industriei de petrol și gaze nu este ușor de anticipat, iar investițiile nu mai curg ca în urmă cu doar câțiva ani. Și totuși, Europa Centrală și de Est are câteva proiecte atrăgătoare.
Miniștrii petrolului din 3 state OPEC, Arabia Saudită, Qatar și Venezuela, și ministrul energiei din Rusia au ajuns la un acord privind „înghețarea” producției de țiței la nivelul din ianuarie, atât timp cât și alte țări aderă la această inițiativă.
Cardurile de energie, care reprezintă un sprijin pentru plata facturilor la energie, urmează să fie distribuite de pe 1 februarie populației, iar începând cu 20 februarie oamenii își pot plăti facturile cu acestea.
Propaganda pro-Kremlin pe Facebook se manifestă și prin comentarii identice puse de un număr limitat de utilizatori, așa-zișii "troli”, conform global-focus.eu.
România a adoptat, în luna mai 2021, Strategia națională pentru prevenirea și combaterea antisemitismului, xenofobiei și radicalizării, însă până acum pașii făcuți pentru implementarea ei sunt timizi.