Într-o țară în care sectorul agricol depinde foarte mult de capriciile vremii, șeful PSD a ținut să spună că și subvențiile alocate la timp au contribuit la producția istorică de grâu și rapiță din 2017, nu doar condițiile meteo extrem de favorabile.
Piața este singura care trebuie să stabilească prețul cerealelor sau altor produse agricole, în special în condiții de supraproducție, a declarat sâmbătă Petre Daea, ministrul agriculturii.
Agricultura românească continuă evoluția susținută, pe fondul investițiilor semnificative din ultimii ani, relevă un studiu realizat de analiștii de la KeysFin.
Producția agricolă vegetală a crescut anul trecut la cereale pentru boabe, leguminoase pentru boabe, plante uleioase și cartofi și a scăzut la sfecla de zahăr și legume.
România a recoltat aproape 8,5 milioane de tone de porumb în acest an, cu 5,6% mai puțin decât în sezonul precedent, potrivit datelor Ministerului Agriculturii.
Culturile de porumb și floarea-soarelui au fost afectate de lipsa precipitațiilor în acest an, în schimb producția de grâu, secară, orz și orzoaică a crescut cu 15%, potrivit ministrului agriculturii Achim Irimescu.
Condițiile meteo își pun din nou amprenta asupra producției agricole din România. Dacă producția de grâu a fost una record, recoltele de toamnă sunt afectate de secetă.
Producția de miere scade dramatic în acest an, din cauza condițiilor meteo care au afectat puternic efectivele de albine, spun apicultorii, dar prețurile nu vor crește, ca urmare a stocurilor ridicate și a consumului redus pe plan local.
Cât de digitale vor fi investițiile în agricultură și în dezvoltarea rurală în ultimii ani? O înrebare la care condițiile pandemiei par să forțeze acțiunea urgentă. O întrebare la care Comisia Europeană răspunde și prin finanțări concrete.