Articole despre Propaganda rusă

După decizia SIS de blocare a 31 de site-uri informative, dintre care jumătate rusești, președintele Comitetului Dumei de Stat pentru afaceri internaționale, Leonid Sluțki a declarat că R. Moldova repetă scenariul ucrainean de după Maidan.

Capul Bisericii Ortodoxe Ruse din Sofia și doi preoți belaruși au fost expulzați recent din Bulgaria, pentru au lucrat împotriva intereselor țării, scrie Dnevnik.

În decembrie 2002, votul Consiliului UE în vederea primirii Bulgariei, Croației și României în Spațiul Schengen de liberă circulație ar fi urmat să devină un moment victorios pentru organizație.

Propagandă americană nu există în Bulgaria. Existența sa este un „suport” pentru propaganda rusă, scrie publicația bulgară Dnevnik.

Cele mai interesante explicații privind revolta din Niger au implicații globale și sunt, cel mai probabil, greșite.

Propaganda rusă nu ratează nici măcar incendiile de pe teritoriul elen și ar putea acționa și în cazul unei cooperări mai strânse a Greciei cu țările est-europene. Această apropiere ar fi benefică pentru Grecia, dar și pentru România și alte state.

Bulgaria dă Ucrainei obuze și sisteme de arme.

Această operațiune de propagandă vastă și sofisticată a produs, timp de mai bine de un an, false site-uri web oficiale franceze și pagini media false, inclusiv „Le Monde”. Marți, Franța a denunțat „războiul hibrid” al Rusiei, notează Le Monde.

În urma invaziei Ucrainei de către Rusia, războiul informațional a jucat un rol din ce în ce mai central în unele țări ex-sovietice, unde se resimte ruptura dintre pozițiile pro-europene ale populației și pozițiile pro-ruse ale guvernelor în funcție.

Parlamentul European cere o strategie coordonată pentru a mări reziliența Uniunii la ingerințele străine și la manipularea informațiilor și pentru a proteja alegerile europene din 2024.

Bulgaria este una dintre acele țări în care societatea este mai predispusă să creadă o dezinformare o perioadă mai lungă de timp. Bulgarii cad repede pradă narațiunilor manipulative și, prin urmare, le este mai greu să treacă prin crize.

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a anunțat luni inițierea unui proiect de lege care va avea misiunea de a coordona politica statului în domeniul securității informaționale și de a combate dezinformarea la nivel național.