Cel mai înalt reprezentant al diplomației comunitare, Josep Borrell, a avertizat marți că UE trebuie să își finanțeze propria apărare, relatează La Razon.
A fi pro-Israel nu presupune și susținerea slugarnică a vreunui conducător al țării, mai cu seamă a celui care a greșit cel mai mult, arată jurnalistul conservator Bret Stephens în The New York Times.
Ucraina și Letonia vor începe în curând producția comună de drone pentru Forțele Armate ucrainene - potrivit unor discuții purtate în cadrul unei întâlniri între premierul ucrainean, Denis Șmihal, și prim-ministra letonă, Evika Siliņa.
Țările au calculat întotdeauna că o confruntare directă ar putea provoca distrugere reciprocă, dar atacul asupra consulatului iranian pune în dificultate "războiul rece" dintre țări, scrie Guga Chacra, editorialist, în publicația braziliană O Globo.
Prim-ministrul Marcel Ciolacu a discutat miercuri, la Palatul Victoria, cu Reprezentantul special al SUA pentru redresarea economică a Ucrainei, Penny Pritzker, despre rolul pe care România îl poate avea în procesul de reconstrucție a țării.
România a devenit membră a NATO odată cu depunerea instrumentului de aderare la Departamentul de Stat al Statelor Unite ale Americii la Washington, D.C., în 29 martie 2004.
Războiul din Ucraina, indiferent de când și în ce mod se va termina, creează noi date geopolitice în Alianța Nord-Atlantică, care ar trebui studiate și valorificate pentru strategia internațională a Greciei, transmite Parapolitika.
Conducătorul rus a sesizat o ocazie de a restabili o sferă de influență a Rusiei în Europa, scrie jurnalistul britanic Gideon Rachman în The Financial Times.
Potrivit celei mai cotate estimări, pentru apărarea flancului de Est al Europei, de la Marea Baltică până la Marea Neagră, este nevoie de cel puțin 300.000 de soldați, scrie Corriere della Sera.
Obișnuiți cu stilul său neconvențional, nu trebuie să fie de mirare că președintele argentinian Javier Milei, după o zi intensă plină de întâlniri s-a lăsat dus de val la un post de televiziune din Italia, relatează RAI News.
Uniunea Europeană nu pregătește un „pașaport de carbon” sau alte inițiative prin care să restricționeze libertatea de mișcare a cetățenilor, așa cum s-a vehiculat pe site-uri și publicații din România și din Republica Moldova.
Propaganda pro-Kremlin pe Facebook se manifestă și prin comentarii identice puse de un număr limitat de utilizatori, așa-zișii "troli”, conform global-focus.eu.