România va înregistra un deficit bugetar de peste 9% din produsul intern brut în 2020, ca urmare a cheltuielilor suplimentare generate de pandemia de COVID-19.
Biroul permanent al Camerei Deputaților i-a trimis luni o scrisoare premierului Ludovic Orban prin care îl cheamă în Parlament pe data de 9 octombrie să dea explicații cu privire la bugetul de stat pe anul 2021.
Guvernul a depus marți la Curtea Constituțională o sesizare prin care atacă legea adoptată de Parlament în vederea modificării rectificcării bugetare de stat pe anul 2020.
Plenul Parlamentului a adoptat marți rectificarea bugetară pe 2020. Amendamentul PSD referitor la creșterea cu 40% a punctului de pensie a primit vot favorabil.
Premierul Ludovic Orban a acuzat PSD că „a băgat România în faliment”, prin adoptarea în comisiile parlamentare a unor amendamente la rectificarea bugetară care ar genera cheltuieli de peste 6,3% din PIB.
Președintele interimar al PSD, Marcel Ciolacu, este de părere că rectificarea bugetară propusă de Guvern este una făcută în bătaie de joc și în disprețul realității și dă asigurări că ea va fi corectată în Parlament.
Deficitul bugetar va crește în a doua rectificare bugetară din acest an, a spus Florin Cîțu, ministrul finanțelor, care a spus că guvernul va crește și nivelul investițiilor, dar și pensiile.
Ministrul de finanțe spune că România va evita recesiunea tehnică (scăderea economiei timp de două trimestre consecutive) și va avea o contracție a economiei mai mică decât estimările făcute de agențiile de rating, Comisia Europeană sau FMI.
Guvernul va finaliza în această săptămână evaluările și va adopta în următoarea săptămână o nouă rectificare bugetară, a declarat vineri premierul Ludovic Orban.
Din motive ostensibile, schimburile economice ale României cu Japonia, precedente celui de-al Doilea Război Mondial au fost ignorate de istorici, până în ultimul deceniu al veacului trecut, scrie dr Radu Șerban.
Cât de digitale vor fi investițiile în agricultură și în dezvoltarea rurală în ultimii ani? O înrebare la care condițiile pandemiei par să forțeze acțiunea urgentă. O întrebare la care Comisia Europeană răspunde și prin finanțări concrete.